De la mit la realitate: Cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană

De la mit la realitate: Cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană
Sursa foto: DCFTA.MD

Au trecut cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Până la, dar și după ratificarea lui, în spațiul public au circulat o mulțime de mituri menite să discrediteze documentul dar și parcursul european al țării noastre. Unele provenite din frici sau necunoștință de cauză.

În continuare, ne-am propus să revedem câteva dintre cele mai des vehiculate mituri de atunci și să le comparăm, prin cifre și comentarii, cu realitatea de astăzi, să vedem cum au evoluat lucrurile pe parcursul celor cinci ani de DCFTA.  

Mitul 1: „Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, autoritățile vor reduce locurile de muncă și salariile, iar oamenii nu vor mai beneficia de pensii.”

Datele Biroului Național de Statistică arată că, din 2014 până în 2018, salariul mediu lunar pe economie a crescut cu peste 2.000 de lei, de la 4.089 de lei, în 2014, la 6.150 de lei, în 2018.

Totodată, în primul trimestru al anului curent, câștigul salarial mediu lunar a fost de 6.923 de lei, înregistrând o creștere de 17,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în sectorul bugetar, unde salariul mediu lunar a constituit, în primele trei luni ale anului 2019 – 6.842 de lei, cu 26,5% mai mult față de trimestrul I al anului 2018. 

La fel, și mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă a înregistrat o ușoară creștere în această perioadă, de la 1.114 lei în 2014, la 1.643 de lei în 2018.

Potrivit Biroului Internațional al Muncii, ponderea șomerilor în populația activă a constituit la finele anului 2018 – 3%, cu aproape 1% mai puțin decât în 2014. În această perioadă, în țara noastră, au fost create în jur de 15.000 de locuri de muncă noi, arată statisticile.

Mitul 2: „Moldova va fi invadată de bunurile din UE, după intrarea în vigoarea a DCFTA.”

Uniunea Europeană, într-adevăr, astăzi reprezintă principala sursă de importuri, dar e și principala piață de desfacere pentru producătorii autohtoni. Chiar și așa, volumul importurilor care vin din UE nu depășesc 50% din totalul importurilor din țara noastră. 

Alexandru Lupușor, expert: „Nivelul de acoperire a importurilor cu exporturi a crescut esențial în perioada implementării DCFTA, de la 49% în 2014 la 65% în 2018. Astfel, comerțul bilateral a devenit mult mai echilibrat”.

Igor Boțan, analist: „Acum, dacă ne uităm mai atent pe piața noastră vedem mai degrabă produse din Turcia, din alte țări, și nu atât din Uniunea Europeană. Eu aș spune că, din contra, UE ne-a deschis piața sa. Acum lucrurile intră într-o albie a normalității, iar țara noastră beneficiază din plin de acest Acord de Liber Schimb. Vedem că UE a devenit principalul partener comercial al țării noastre, lucru care este îmbucurător pentru noi”.

Mitul 3: „Agricultorii din Moldova nu vor putea face față introducerii standardelor europene și vor avea de pierdut.”

După semnarea Acordului de Asociere RM-UE, analizând datele statistice, putem afirma că anume sectorul agroalimentar a fost principalul beneficiar al DCFTA și a avut cel mai mult de câștigat de pe urma liberalizării comerțului cu UE. Exportul de produse agroalimentare din Republica Moldova spre UE a crescut în perioada anilor 2015 - 2017 cu 44%, principalele produse exportate fiind grâul, floarea soarelui, porumbul, fructele, uleiul. 

Mitul 4: „Exportatorii moldoveni nu vor avea oportunități pe piața UE.”

Realitatea arată, însă, că după crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, cota exportului spre UE a fost în continuă creștere, de la 53,3% în 2014, valoarea mărfurilor exportate atingând cifra de 1,3 miliarde de dolari SUA, la 68,8% în 2018, însumând 1,9 miliarde de dolari SUA.

Mitul 5: „Prin semnarea Acordului de Asociere, Moldova va pierde piața CSI.”

Igor Boțan, analist: „Acest mit s-a răspândit din vara anului 2013, când președintele rus Vladimir Putin a spus că Acordurile de Asociere vor submina economia Federației Ruse, pentru că produsele ieftine europene vor fi exportate în regim de liber schimb în țările semnatare, precum Georgia, Armenia, Moldova, Ucraina, iar ulterior vor fi reexportate pe piața Federației Ruse.

Acest mit a stat la baza introducerii embargoului Federației Ruse pentru produsele din Republica Moldova, care nu a fost scos nici până în prezent. Restricțiile comerciale au fost inutile. A fost o măsură de pedeapsă nedreaptă pentru țara noastră. În același timp, principalul re-export din UE s-a făcut prin Belarus, care este și unul dintre fondatorii Uniunii Vamale și a Uniunii

Economice Euroasiatice. Acesta a fost un pretext și o tentativă de a pedepsi Republica Moldova pentru că s-a angajat în acest proces de integrare europeană prin asociere cu Uniunea Europeană”.

Datele statistice arată că, din 2014 încoace, importurile de mărfuri din țările CSI au deținut aproximativ aceeași cotă în totalul de importuri (circa 25%). Totodată, țările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 25% în 2015 și 15,4% în 2018.

Mitul 6: „Doar agenții economici vor beneficia de pe urma DCFTA, nu și poporul moldovenesc.”

Teodor Cârnaț, expert: „Companiile, întreprinderile sunt conduse de persoane care domiciliază în Republica Moldova și orice agent economic care este prosper contribuie la formarea bugetului prin achitarea taxelor și impozitelor. De aici, rezultă că și cetățeanul poate beneficia din partea statului de unele servicii mult mai calitative, drumuri, canalizare, apă, iluminare, profesori salarizați, medici etc. De aceea, nu doar agenții economici au de câștigat. Câștigă și cetățeanul de rând, deoarece pe lângă aspectul economic, noi avem aspectul politic, social, cultural. Toate împreună duc la asigurarea și crearea condițiilor bune de trai, inclusiv locuri de muncă”. 
De asemenea, standardele de calitate și siguranţa alimentelor şi bunurilor de consum la care se aliniază producătorii autohtoni le oferă cetățenilor moldoveni produse mai sigure. 

Mitul 7: „Acordul de Asociere va duce la pierderea suveranității Republicii Moldova.”

Acordul de Asociere reiterează angajamentul Uniunii Europene față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și susține consolidarea acestora.

Teodor Cârnaț, expert: „Acordul de Asociere, ca orice alt acord unde Republica Moldova este membru cu drepturi depline, nicidecum nu poate duce la pierderea suveranității. Am putea vorbi maxim de o limitare a suveranității, dar care se face în favoarea poporului suveran. De exemplu, prin Acordul de Asociere cu UE ne aliniem la unele standarde care sunt implementate și respectate în cadrul Uniunii Europene democratice, cum ar fi statul de drept, drepturile omului, justiție independentă. Suveranitatea parcă se limitează, fiindcă în rezultatul ratificării unor tratate și convenții internaționale, ne obligăm să respectăm întocmai statutul Convențiilor, Tratatelor, Acordurilor la care suntem parte, dar în schimb obținem alte beneficii. În baza Acordului de Asociere, de exemplu, avem regim liberalizat de vize cu UE”.

Mitul 8: „Acordul de Asociere e o amenințare la adresa culturii și valorilor tradiționale ale Republicii Moldova.”

Acordul de Asociere nu conține nicio prevedere care s-ar referi la anumite schimbări culturale. 

Varvara Buzilă, etnograf: „Această asociere nu prezintă niciun pericol pentru valorile naționale sau pentru valorile oricărui alt stat, atât timp cât fiecare stat este conștient de valorile culturale pe care le are și pe care trebuie să le promoveze și să le protejeze mereu. Eu, dimpotrivă, în această perioadă de după Acordul de Asociere cu UE, observ cum se produc niște lucruri foarte interesante și frumoase. Prin acest schimb intercultural și tradiția noastră se revigorează. Reapar elemente și resorturi despre care societatea aproape că uitase, cum ar fi, de exemplu, producerea săpunului în condiții de casă. Știu oameni care au început să facă unt după rețeta tradițională de cândva și cu mijloace ca pe vremuri sau ușor modernizate. Populația a devenit mai atentă la tot ce înseamnă tradiție, obiceiuri, port național, dar și la ceea ce ține de sănătate și la ce consumă. Aceste activități cunoscute de toată lumea și considerate încă tradiționale, de fapt, lasă loc și pentru intervenții industriale, moderne, un lucru firesc de altfel”.

Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. 

Victoria Dumbravă

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.