DCFTA și sectorul serviciilor: oportunități nebănuite de creștere

DCFTA și sectorul serviciilor: oportunități nebănuite de creștere
Sursa foto: DCFTA.MD

În Acordul privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Moldova și UE (DCFTA) un loc aparte îl ocupă apropierea părților în domeniul comerțului cu servicii. Și este de înțeles, or sectorului servicii îi revin cca 60 la sută în PIB-ul moldovenesc. Iată de ce dezvoltarea competitivității și a unui sector modern de servicii are un rol-cheie în modernizarea întregii economii. 

Mai mult, actualmente comerțul cu servicii reprezintă un fel de „air bag” pentru operațiunile de comerț extern ale Moldovei. Se știe că în cazul comerțului cu mărfuri soldul țării este tradițional negativ și, în același timp, destul de înalt. Potrivit situației de la finele trimestrului I al anului 2019, conform balanței de plăți făcute publică de BNM la sfârșitul lunii iunie, deficitul contului curent al Moldovei a constituit $242 mln. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, acesta s-a majorat cu 13 la sută. Astfel, potrivit rezultatelor anului 2018, soldul negativ al contului curent a înregistrat un record de $1187 mln., indicatorul fiind de 2,1 ori mai mare decât cel pentru anul 2017. 

În fond, acest deficit se formează în rezultatul comerțului cu mărfuri. Pe când operațiunile de comerț extern cu servicii, tradițional, se disting printr-un sold pozitiv. În ultimii cinci ani acest indicator chiar are tendința de creștere. În primul trimestru al anului curent balanța pozitivă a țării noastre la acest capitol a atins cifra de $95,3 mln. Cota cea mai mare o au „Serviciile de prelucrare a materiei prime aflate în proprietatea terților” care au constituit $73,3 mln. Urmează „Serviciile de telecomunicaţii, de informatică şi de informații” care au înregistrat pe parcursul trimestrului o balanță pozitivă în valoare de $36,2 mln., inclusiv la subcapitolul „servicii de informatică” +$29,2 mln. 

De remarcat că în anul trecut, potrivit datelor balanței de plăți, serviciile programatorilor moldoveni furnizate peste hotare au atins cota $147,5 mln., adică au fost de 1,5 ori mai mult decât în anul precedent. Acum avem toate motivele să afirmăm că Moldova este nu doar o țară de vinificatori, ci și una de programatori. 

Respectiv, reformarea sectorului de servicii în conformitate cu normele UE este un obiectiv extrem de important și necesar. Potrivit DCFTA, procesul de reforme în Moldova urmează să cuprindă domeniul serviciilor de poștă și curierat, transportul internațional maritim, serviciile de telecomunicații și cele financiare. În schimb, UE le va oferi companiilor moldovenești acces pe piața sa de servicii în cadrul unor angajamente bilaterale. În consecință, atât UE, cât și Moldova vor beneficia de un acces reciproc mult mai de calitate pentru furnizorii ambelor părți. Acest lucru ar putea fi convenabil pentru Moldova, or prin intermediul furnizorilor de servicii mai are loc transferul de know-how și implementarea unor inovații, iar circulația angajaților contribuie la crearea unor întreprinderi noi (europene) prin intermediul atragerii unor investiții străine directe, dar și prin transferul de know-how.

Doar liberalizarea este insuficientă 

Totuși nu-i atât de simplu de realizat prevederile DCFTA în domeniul serviciilor. Mai bine zis, la capitolul armonizarea legislației și preluarea unor reguli noi de comerț cu servicii situația e chiar mai bună decât la capitolul comerț cu mărfuri. Iar dacă e să vorbim despre valorificarea de către companiile autohtone a noilor oportunități atunci vom constata prezența unor probleme evidente. 

- Aplicarea DCFTA în domeniul serviciilor este complicată din cauza că în Uniunea Europeană lipsesc niște reguli unice de comerț cu servicii. Acestea diferă de la o țară la alta, ne explică Octavian Calmâc, fostul ministru al Economiei. Iată de ce companiile moldovenești care vor dori să-și desfășoare activitatea pe piața UE vor trebui să examineze condițiile într-o țară concretă și condițiile de acces pe piața acesteia. Un alt aspect important ține de cerințele de acces pe teritoriul Uniunii Europene care sunt destul de riguroase vizavi de companiile moldovenești. Adică condițiile de activitate și acces, bunăoară, în domeniul bancar sunt egale atât pentru băncile din țările UE, cât și pentru băncile din Moldova. Totuși condițiile impuse sunt la moment practic insurmontabile pentru oricare instituție bancară din Moldova. La fel se întâmplă și în multe alte domenii ce țin de comerțul cu servicii. 

Pe de altă parte, a remarcat Octavian Calmâc, în cadrul DCFTA, Moldovei i-au fost alocați tocmai 10 ani pentru a realiza în totalitate angajamentele asumate în domeniul serviciilor. Aceasta are legătură atât cu caracterul complex al multor transformări, cât și cu necesitatea de a asigura o trecere lentă la noile condiții de prestare a serviciilor în diferite domenii în așa fel ca să nu fie afectate companiile și consumatorii. Iată de ce Moldova deocamdată menține restricțiile pentru companiile străine (inclusiv pentru cele europene) în astfel de domenii precum serviciile juridice și financiar-bancare, transporturi. Inițial au existat și restricții pentru unele servicii de telecomunicații și poștă, acestea însă au fost deja liberalizate. Totodată, Moldova a realizat această liberalizare în temei încă înainte de semnarea DCFTA – s-a întâmplat în cadrul angajamentelor luate la momentul aderării la OMC. 

- Obiectivul nostru de bază la moment ține de asigurarea circulației libere a persoanelor pentru prestarea de servicii, ne mai spune fostul ministru al Economiei. În prezent, șoferii, specialiștii în domeniul IT din Moldova deocamdată nu pot presta legal servicii pe teritoriul UE. Totuși ei pot activa în cadrul unor companii europene. În plus, vizavi de companiile locale și europene au fost armonizate într-o măsură mare cerințele ce țin de activitatea în mai multe sectoare. Acest lucru se întâmplă reciproc. O astfel de situație contribuie la atragerea unor investiții importante, bunăoară, în domeniul transporturilor. La moment, companiile noastre sunt unicele care exercita funcția de „coridor de legătură” între UE, Turcia și Rusia. Acest lucru le impune să investească în modernizarea parcului auto pentru a corespunde normelor UE și a activa pe această piață. DCFTA a asigurat un impuls serios pentru dezvoltarea serviciilor moldovenești în astfel de domenii precum protecția proprietății intelectuale, outsorcing, operațiuni de leasing etc. Se dezvoltă centrele de apel (call-center), birourile de traduceri, serviciile juridice transfrontaliere. DCFTA ne ajută să trecem la niște regimuri de interacțiune mai atractive în domeniul științei și educației, culturii, comunicațiilor. De exemplu, deja suntem pe punctul de a anula taxa de roaming cu țările UE. Toate aceste schimbări sunt consecința directă a implementării DCFTA. 

Este necesar de a valorifica rezervele 

De menționat că domeniul de aplicare a reformei și numărul actelor legislative care constituie obiectul adaptării diferă de la o ramură la alta. La fel, perioada de tranziție de 10 ani presupune implementarea tuturor reformelor prevăzute de DCFTA, însă în ceea ce privește prestarea serviciilor în diferite domenii, transformările urmează să se încheie mult mai devreme. 
Spre exemplu, pe parcursul a 8 ani din momentul semnării Acordului urmează să fie realizată modernizarea sistemului de achiziții publice și alinierea legislației la normele UE. 

De menționat că în cei 5 ani de implementare a Acordului, Moldova a reușit să facă destul de multe în domeniul liberalizării serviciilor. Totuși mai are încă suficiente „teme nefăcute”. În Raportul MAEIE cu privire la realizarea Planului Naţional de Acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE 2017-2019 (împreună cu DCFTA) se menționează că în anul 2018 la capitolul „Dreptul de stabilire, comerțul cu servicii și comerţul electronice” urmau să fie implementate în total 28 de acțiuni. În realitate însă au fost realizate doar 11, inclusiv 3 cu caracter continuu. De altfel, așa s-a întâmplat în toată perioada de după semnarea Acordului. Astfel, în fiecare an Chișinăul își onora angajamentele în medie la nivelul de 70-80 la sută din volumul prevăzut, iar separat pe capitole gradul de implementare era și mai mic. 

În acest context, Moldova trebuie să se concentreze pe soluționarea acelor probleme care deja în prezent produc blocaje în comerțul cu servicii și generează bariere pentru activitatea companiilor, este de părere Iulian Rusu, director adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). „În special, Moldova mai continuă să aplice TVA de 20 la sută pentru beneficiarul serviciilor în cadrul operațiunilor transfrontaliere, constată expertul. Acest lucru tergiversează comerțul cu serviciile și plasează companiile autohtone în condiții inegale în comparație cu cele europene. În opinia mea, demult este timpul de anulat această prevedere pentru a stimula comerțul cu servicii între țări. În plus, demult a apărut necesitatea de a soluționa în totalitate problema privind recunoașterea actelor de studii ceea ce la va oferi cetățenilor noștri dreptul la muncă. Or scopul Acordului de Asociere și al DCFTA este de a asigura cele patru libertăți fundamentale ale pieții – libertatea de circulație a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și a capitalului. Sunt unele lucruri pe care autoritățile moldovenești pot și trebuie să le facă mai rapid. Printre ele se numără și angajamentele ce țin de concurență, achiziții, asistența de stat. Toate acestea vin să stimuleze comerțul transfrontalier cu servicii. O altă sarcină importantă ține de implementarea generală a semnăturii electronice avansate calificate și digitalizarea economiei în general. În cadrul comerțului cu țările UE semnătura electronică la noi încă nu este recunoscută deocamdată. Acest lucru constituie un obstacol grav pentru dezvoltarea, bunăoară, a serviciilor de traduceri, deși anume acest domeniu s-a dezvoltat puternic ca urmare a DCFTA”. 

Iulian Rusu este de părerea că rolul comerțului cu servicii în cadrul economiei Moldovei va spori cu fiecare an. Acordul de Asociere cu UE și DCFTA au scopul de a valorifica plenar potențialul companiilor moldovenești în domeniul prestării serviciilor, dar și în ceea ce privește activitatea pe piața UE. Dacă e să ținem cont de cifrele balanței de plăți a țării și rolul comerțului cu servicii pentru menținerea unui sold general acceptabil al contului curent, atunci de acest lucru ar trebui să fie interesate și autoritățile moldovenești. Iar pentru că la capitolul armonizarea pieței serviciilor în diverse domenii și armonizarea legislației cu normele UE stăm relativ bine, atunci este cazul să ne concentrăm eforturile pe eliminarea acelor bariere care la modul practic tergiversează dezvoltarea sectorului respectiv. 

Dmitri KALAK

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.