Adaptarea la DCFTA a provocat „o explozie de investiții”

Adaptarea la DCFTA a provocat „o explozie de investiții”
Sursa foto: DCFTA.MD

Încurajarea investițiilor constituie unul dintre scopurile principale ale Zonei de Liber Schimb Aprofundat  și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (DCFTA). Businessul moldovenesc și capitalul străin au conștientizat rapid că DCFTA oferă noi oportunități pentru exportul de produse pe piața UE, pentru consolidarea legăturilor și cooperării de afaceri. Pentru a beneficia de aceste oportunități, sunt necesare investiții. Mai întâi de toate, în noile tehnologii, certificarea și calitatea producției.

Orientări pentru renovări

Compania „Prodcar” din satul Negureni, raionul Telenești, se ocupă de agricultură intensivă – producerea grâului, orzului, porumbului, florii soarelui...

După ce Moldova a lansat negocierile cu privire la comerțul liber cu UE, fructele au devenit o direcție prioritară pentru afacerea „Prodcar”. În anul 2010, compania a început să planteze livezi – meri, caiși, pruni, cireși. Puieții erau aduși din Europa. „Unul dintre fondatorii companiei noastre, Nicolae Pascal, este agronom cu experiență, care timp îndelungat a colaborat cu „Bayer”, cunoscut distribuitor german de produse pentru protecția plantelor, spune un alt cofondator al companiei, Constantin Tampiza, ex-ministru al economiei Moldovei. Noi cunoaștem foarte bine piața și tendințele de dezvoltare a pomiculturii din țară, inclusiv „punctele slabe” ale horticulturii noastre. Cu părere de rău, puieții de pomi fructiferi autohtoni sunt practic nepotriviți pentru exportul ulterior al producției finite pe piața UE – nici calitatea, nici genetica nu corespund cerințelor. De aceea am făcut alegerea în favoarea puieților din Europa. Aceștia au fost procurați preponderent din Italia”.

Mai mult decât atât, în anul 2014, după ce a început să fie implementat DCFTA și când au apărut și problemele ce țin de exportul producției în Rusia, fondatorii companiei – patru persoane fizice din Moldova  – au decis chiar să defrișeze livezile din material săditor autohton. Și să treacă definitiv la horticultură intensivă conform standardelor UE. Acest lucru se referă și la schemele de sădire a pomilor (până la 4 mii de puieți pe un hectar, deși în Moldova, se practica cel mult 1 mie de pomi), și la construcția sistemelor antigrindină, și sistemul de irigare prin picurare. Toate acestea – pentru o mai bună calitate a producției.

„Nu demult a avut loc un asemenea caz: un important furnizor de mere din Moldova, care activează pe piața UE de mai mult timp, a expediat o anumită cantitate de producție în Marea Britanie. Iar acolo a fost respinsă aproape 20 la sută din aceasta. S-a constatat că s-a efectuat un conrol spectral al fructelor și pe acestea s-au depistat amprente digitale, menționează Constantin Tampiza. Acesta este un exemplu elocvent că, calitatea producției are mai multe componente, chiar și metoda de colectare a merelor are o importanță mare. Trebuie să corespundă tuturor cerințelor și standardelor, atunci vei putea să-ți comercializezi marfa nu doar în statele UE, dar și în întreaga lume. Iar pentru a obține acest lucru, sunt necesare investiții în tehnologii și know-how. Noi de la aceasta și pornim”.

În ultimii trei-patru ani, proprietarii „Prodcar” au investit în livezi și în infrastructura post-recoltare în jur de 1,5 milioane de euro. Plantațiile de livezi ale „Prodcar” sunt dotate cu un sistem de monitorizare prin satelit a concentrației de dăunători, ceea ce permite optimizarea prelucrării livezilor cu produse chimice de protecție. Și acesta este o componentă importantă a calității producției pentru comercializare.

La rândul său, Constantin Tampiza a lucrat timp îndelungat în România, a condus un departament din cadrul unei mari companii internaționale. „Am avut o posibilitate bună de a investi bani tot acolo, în România, în livezi intensive. Însă am decis că e mai bine să fac acest lucru acasă, în Moldova, susține omul de afaceri. Deși, la drept vorbind, dacă nu ar fi fost DCFTA și posibilitatea de a livra fructe și legume în UE, cred că nu aș fi acceptat așa ceva. Prea riscant și imprevizibil a fost acest business atâta timp cât totul era legat de exportul în Rusia”.

Impactul investițiilor

Președintele Asociației Investitorilor Străini din Moldova (FIA), Alexander Koss, este sigur că fără investiții străine, ar fi imposibilă realizarea DCFTA. În același timp, acest acord și oportunitățile pe care acesta le oferă constituie un bun catalizator pentru activizarea investițională a businessului local și a celui străin.

„Programul de adaptare a economiei Moldovei la DCFTA, întreprinse în cadrul acestui program de reformare a autorităților Moldovei și asistența de amploare a partenerilor de dezvoltare, și în primul rând, a întregii UE, au contribuit cu adevărat la o „explozie a investițiilor”, consideră directorul FIA. Uitați-vă doar la sectorul agroalimentar. Câte frigidere, linii de sortare și de ambalare, alte obiecte de infrastructură post-recoltare au apărut. Peste tot sunt sădite noi livezi intensive, se dezvoltă direcții absolut noi în afaceri – de exemplu, producerea pomușoarelor. Cum s-a transformat calitativ apicultura din Moldova, producerea și exportul de nuci. Și astfel de realizări pot continua. Eu sunt sigur că fără DCFTA, fără aceste noi oportunități pe care le oferă pentru exportul de producție pe piața UE, toate aceste transformări nu ar fi fost atât de rapide și de amploare”.

Alexander Koss conduce compania germană Sudzucker Moldova – cel mai mare jucător de pe piața zahărului. El menționează că imediat ce a intrat în vigoare DCFTA, ei și-au revăzut planurile investiționale. „Au apărut cote pentru livrarea fără taxe a zahărului pe piața UE și acest lucru a schimbat radical situația, menționează Koss. Noi înțelegeam că noile oportunități cer de la noi revizuirea strategiei de dezvoltare a companiei. Și planificarea afacerii noastre, inclusiv sarcinile investiționale prevăd acum și noile oportunități care au apărut în rezultatul semnării DCFTA”.

Expertul economic Viorel Gârbu este de părere că în aceeași situație ca cea a Sudzucker Moldova s-au pomenit mulți producători din Moldova. Inclusiv companiile străine care au lucrat deja în țară sau abia o examinează ca potențial obiect pentru investiții. „Deschiderea unei piețe atât de mari și eficiente, cum este cea a UE, pentru livrarea producției moldovenești, a schimbat radical mentalitatea întreprinzătorilor noștri, susține expertul. Ei au conștientizat rapid faptul că aceasta este o piață previzibilă și avantajoasă, spre care trebuie să tindă. Însă la fel de repede au înțeles cât de dure sunt cerințele pe care ea le impune, cât de înaltă este concurența. De aceea s-a schimbat cardinal și atitudinea față de calitatea producției, cultura producerii.

Companiile au început să achiziționeze utilaje noi, să implementeze tehnologii moderne și sisteme internaționale de control al calității, să dezvolte infrastructura de sprijinire a businessului. Pentru toate acestea, sunt necesare investiții și businessul recurge la aceasta, deoarece conștientizează importanța acestor investiții”.

Pe de altă parte, Viorel Gârbu consideră că Moldova nu a valorificat nici pe departe potențialul investițional al DCFTA. În acest sens, sunt și cauze obiective – embargoul impus de Rusia, instabilitatea regională, recesiunea din anii 2014-2015. „Însă nici autoritățile Moldovei nu s-au gândit la instrumente eficiente de susținere a activizării investiționale a businessului, menționează expertul. Da, au fost și mai sunt diferite programe, cum ar fi PARE 1+1, există subvenții. Însă acestea sunt insuficiente. Important e că din cauza scăderii încrederii față de sistemul bancar, s-a redus semnificativ și creditarea afacerilor de către băncile autohtone. Și acești factori au slăbit vizibil influența DCFTA asupra activității investiționale. Dacă nu ar fi asistența de amploare din partea Uniunii Europene și a altor parteneri ai businessului moldovenesc, noi nu am fi avut aceste rezultate”.

Dmitrii CALAC

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.