Întrebări şi răspunsuri

Pentru a obține un brevet de invenție, este necesar de a depune o cerere de brevet de invenție, pe un formular-tip aprobat de AGEPI și materialele cererii, care conțin descrierea, revendicările, desenele și rezumatul, procura după caz, iar etapele de examinare sunt următoarele: examinarea formală, preliminară, de fond, publicarea cererii, opoziția, eliberarea și menținerea în vigoare a brevetului.

Atît modelul de cerere cît și condițiile de completare a acesteia, inclusiv a documentelor anexate, le puteți găsi pe pagina oficială a AGEPI. În mod schematic procedura de brevetare a unei invenții ar arăta astfel:

Menționăm că Serviciul Vamal este instituție abilitată doar cu funcția de gestionare a contingentelor tarifare pentru importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova. Totodată, referitor la subiectul exportatorilor de produse agricole cu caracter sezonier, specificăm că Serviciul Vamal a inițiat modificarea legislației, în vederea simplificării condițiilor de acordare a statutului de exportator aprobat, privind reducerea frecvenței exporturilor. Astfel, prin Legea 302/2018 au fost modificate prevederile art. 2154 din Codul Vamal, Legea nr. 1149/2000, iar în prezent mai mulți exportatori de mărfuri cu originea preferențială RM sunt eligibili pentru obținerea statutului de exportator aprobat.

Una din regulile de origine preferențială aplicabile la stabilirea caracterului originar al produsului finit este regula valorii adăugate. Procentul acestei valori nu este unul stabil și diferă în funcție de poziția tarifară a produsului finit. În conformitate cu art. 1 din Apendicele I la Convenția PEM, valoarea adăugată reprezintă diferența dintre prețul franco fabrică al produsului finit fabricat (valoarea în condițiile de livrare EXW) și valoarea în vamă a fiecărui material încorporat originar sau, în cazul în care valoarea în vamă nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț plătit pentru aceste materiale.

Cumulul de origine este prevăzut de art. 3 din Apendicele I la Convenția PEM.

Potrivit prevederilor din art. 3, cumulul se aplică în următoarele cazuri:

• există un acord preferențial comercial între părțile contractante care participă la obținerea caracterului originar și părțile contractante de destinație;
• materialele și produsele au dobândit caracter originar prin aplicarea unor reguli de origine identice – cele prevăzute de Convenția PEM;
• avizele prin care se indică îndeplinirea cerințelor necesare pentru aplicarea cumulului (matricea de cumulare) au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C) și în părțile contractante care sunt parte la acordurile relevante, conform propriilor proceduri.

Principiul cumulului oferă o serie de beneficii economice pentru Republica Moldova. Astfel, aplicarea unui set de reguli de origine preferențială unice pentru toate țările membre la Convenția PEM, creează un mediu favorabil şi transparent pentru schimburile comerciale, totodată servind drept platformă perfectă pentru identificarea furnizorilor de materie primă şi a noi piețe de desfacere în întreaga regiune Euro-Mediteraneeană. 

Prin urmare, materia primă originară din țările cu care RM aplică cumulul, utilizată la producerea produsului finit exportat din RM, va fi examinată la stabilirea originii preferențiale ca componentă originară din RM, nefiind necesar de a fi supusă prelucrării suficiente prevăzută în Apendicele I la Convenția PEM.

Menționăm că, la moment, în conformitate cu Avizul Comisiei privind aplicarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C325/6 din 14.09.2018, Republica Moldova poate aplica cumulul cu Uniunea Europeană, țările CEFTA și Republica Turcia.

În conformitate cu prevederile pct.2 al Anexei XV „ELIMINAREA TAXELOR VAMALE” din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014: ”Produsele enumerate în anexa XV-A (se anexează) sunt importate în Uniune fără taxe vamale în limitele contingentelor tarifare stabilite în anexa respectivă. Nivelul taxelor vamale aplicabile naţiunii celei mai favorizate (NCMF) va fi aplicat importurilor care vor depăşi limita contingentului tarifar”.

Mecanismul de administrare a cotelor este descris detaliat în Hotărîrea Guvernului nr.971 din 17.11.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind administrarea contingentelor tarifare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului.

Potrivit prevederilor pct.4 din Regulament, Serviciul Vamal administrează sistemul contingentelor tarifare prin intermediul SIIV “Asycuda World”.

Totodată, conform prevederilor pct.9 al Regulamentului sus enunţat, Serviciul Vamal autorizează exportul în cadrul contingentelor tarifare cu efectuarea obligatorie a controlului vamal documentar, în baza analizei criteriilor de risc şi a controlului fizic. Sistemul de administrare a contingentelor tarifare se bazează pe principiul “primul venit, primul servit”, în baza înregistrării în SIIV “Asycuda World” a declaraţiei vamale.

În mod normal, autoritățile de control care efectuează controale la import încearcă să finalizeze cât mai repede toate activitățile de control, iar aceste controale durează de obicei nu mai mult de câteva ore. Cu toate acestea, durata exactă a controalelor depinde de o serie de factori, cum ar fi: tipul punctului de intrare (aeroport, port maritim, drum, cale ferată etc.), tipul mijloacelor de transport; intensitatea traficului; tipul de produse importate; tipul ambalajului; volumul mărfurilor importate; numărul de personal; facilitățile la punctul de intrare; etc.

Pentru punctele de intrare mai puțin ocupate, timpul normal de inspecție a produselor perisabile, dacă nu s-au constatat încălcări, nu trebuie să depășească 2 ore din momentul de contactare a operatorilor de către inspectori. În punctele de intrare mai aglomerate, în special aeroporturile (cum ar fi Heathrow, Frankfurt, Stockholm, Amsterdam etc.), activitățile de inspecție pot dura mai mult din cauza importurilor intense și a diversității acestora.

Vă rugăm să rețineți că controalele privind siguranța alimentelor și furajelor nu sunt singurele care sunt efectuate la import - majoritatea formalităților ce țin de import sunt proceduri vamale, iar alte autorități de control a alimentelor și furajelor depind foarte mult de procedurile aplicate de principalele autorități transfrontaliere (în principal Serviciul Poliției de Frontieră și Vamă).

1. În comerțul preferențial cu statele membre ale Uniunii Europene sunt aplicate regulile de origine preferențiale prevăzute de Convenția Regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (Legea nr. 111 din 28.05.2015) – Convenția PEM, iar ca dovadă de origine poate servi certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 sau declarația de origine aplicată pe un document comercial.

Procedura de eliberare a certificatelor de origine preferențială este reglementată de Hotărîrea Guvernului nr. 761 din 17.09.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor (în continuare - Regulament). 

Potrivit pct. 35 din Regulament, certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 se eliberează în baza cererii – declarație, completată de către exportator sau de către reprezentantul său, pe propria şi deplina sa responsabilitate.

Cererea-declarație urmează sa fie însoțită de actele prevăzute de pct. 36 și, după caz, pct. 38 din Regulamentul menționat, care vin să confirme caracterul originar al mărfurilor, conform regulii de origine aplicabile. În conformitate cu anexa nr.2 la Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal, taxa care se percepe pentru eliberarea certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 este de 6 euro.

2. În cazul solicitării unui certificat de origine preferențială pentru prima dată, este parcursă procedura sus-menționată prin prezentarea cererii-declarație însoțită de documentele justificative, la biroul vamal în raza de activitate a căruia agentul economic este înregistrat/are procesul de producere. 
Astfel, în vederea certificării originii preferențiale a mărfurilor, funcționarul vamal este în drept să aibă acces la încăperile de producere şi depozitele exportatorului, producătorului, să studieze procesul de producere, să solicite orice document justificativ şi să efectueze orice control pe care îl va considera necesar.

3. Menționăm că, certificatele de origine preferențială nu reprezintă un act permisiv în sensul Legii 160/2011, prin urmare nu este obligatoriu de a fi prezentat la exportul mărfurilor. Certificatele de origine preferențială sunt eliberate de către organul vamal la solicitarea exportatorului, doar pentru mărfurile care întrunesc regulile de origine preferențială prevăzute de acordul de comerț liber corespunzător.

Refuzul intrării unui lot contaminat (sau altfel neconform) este cel mai simplu și mai simplu mod de a exclude riscul introducerii unei probleme fitosanitare în Uniunea Europeană. Această măsură se aplică frecvent în cazurile de transport rutier, când întoarcerea unui camion este ușor fezabilă. Cu toate acestea, în anumite situații, o astfel de respingere este pur și simplu imposibilă, în special în cazurile de transport aerian și maritim. În astfel de situații se aplică alte măsuri, a căror caracteristică este distrugerea prin îngropare sau incinerare profundă.

Dezinfectarea este rareori aplicată din cauza problemelor de mediu, dar poate fi aplicată în special în cazurile de fructe transportate în containere închise (de asemenea, alte mărfuri, cum ar fi legumele florile, lemnul etc.). Cu toate acestea, posibilitatea utilizării tratamentului depinde de natura contaminărilor, de exemplu dacă este o insectă, ciupercă, bacterii etc., ținând cont de problemele legate de siguranța alimentelor.

În anumite situații, se poate aplica prelucrarea fructelor contaminate, cu condiția să nu existe niciun risc de evadare și infecție a unui organism dăunător. Un exemplu tipic aici ar fi fructele citrice contaminate de gangrenă citrică sau pata neagră de citrice - astfel de loturi contaminate pot fi utilizate pentru prelucrare (de exemplu, pentru suc) în loc de consum proaspăt. Cu toate acestea, această măsură foarte specifică ar fi aplicată în UE de țările în care nu are loc producția de citrice în aer liber, de ex. în Regatul Unit, Suedia, Finlanda, etc. Țări precum Italia, Franța, Spania, Grecia nu ar fi de acord niciodată să aplice o astfel de măsură din cauza riscului ridicat pentru culturile lor.

Decizia cu privire la posibilele măsuri ce trebuie aplicate în cazurile de confiscare a loturilor de fructe contaminate de organisme dăunătoare este luată întotdeauna de autoritățile locale de sănătate a plantelor, ținând cont de circumstanțele specifice la un într-un anumit punct de intrare. Gama de măsuri posibile este prevăzută la Articolul 13c punctul 7 din Directiva 2000/29 / CE; aceste măsuri sunt următoarele:

• refuzul intrării în Comunitate a întregului lot sau a unei părți a lotului,
• plasarea, sub supraveghere oficială, în conformitate cu procedura vamală corespunzătoare, în timpul deplasării pe teritoriul Comunității, către o destinație în afara Comunității,
• îndepărtarea din lot a produselor infectate / infestate,
• distrugerea,
• impunerea unei perioade de carantină până când rezultatele examinărilor sau testelor oficiale sunt disponibile,
• în mod excepțional și numai în circumstanțe specifice, un tratament adecvat atunci când organul oficial responsabil al Statului Membru consideră că, ca urmare a tratamentului, condițiile vor fi îndeplinite și riscul de a răspândi organisme dăunătoare este înlăturat.

Nu există prevederi specifice ale UE referitoare la transportul livrărilor frecvente și mici și acestea sunt supuse regulilor generale de transport. Indiferent de mărimea ambalajelor individuale și a volumelor totale, dacă conținutul constituie mărfuri reglementate, aceste mărfuri sunt prezentate controlului oficial. Preocupările specifice sunt legate de marcarea și etichetarea corespunzătoare a unor astfel de pachete mici (pentru a fi siguri că toate etichetele sunt corecte). Cu toate acestea, ar putea exista unele cerințe specificate de partenerii de afaceri care trebuie respectate de exportatori, dar acest lucru nu intră în sfera de interese a serviciilor de control al importurilor.

O preocupare importantă în cazul livrărilor mici sunt Internetul și alte vânzări la distanță, care sunt, deocamdată, reglementate, dar nu sunt acoperite în mod special de sisteme eficiente de control ale UE. Noua lege se va aplica și alimentelor și furajelor vândute prin internet și alte mijloace de vinzare la distanță. În consecință, comerțul electronic și alte vânzări la distanță vor face parte din controalele oficiale.

Noul Regulament oficial privind controalele confirmă faptul că Statele Membre pot, în scopuri de control, comanda produse online fără a se identifica (ex. cumpărături mister) și pot folosi produsele achiziționate ca eșantioane oficiale. Neconformitatea poate duce la penalități indiferent de locația operatorului.

Controlul tipic la frontieră al produselor alimentare și al furajelor constă din următoarele elemente: verificare documentară, verificare identitate și inspecție fizică. Motivele pentru oprirea unui transport în timpul controalelor la frontieră sunt consecințele neconformității sau inconsecvențelor constatate în oricare dintre aceste activități de control consecutive:

• probleme documentare - exemple sunt: lipsa certificatelor relevante; sunt prezentate doar copii; certificate frauduloase; certificate incomplete (de exemplu, lipsa declarațiilor specifice; lipsa anumitor date; fără ștampilă; fără semnătură etc.); inserții sau ștergeri neautorizate; etc. În majoritatea cazurilor, iar dacă acest lucru este posibil, operatorilor li se va cere să furnizeze certificate completate;
• probleme de identitate: conținutul lotului nu este în concordanță cu documentele (în ceea ce privește tipul produselor sau cantitatea acestora); dacă aceste neconcordanțe sunt grave, lotul ar putea fi respins;
• inspecție fizică: orice tip de neconformitate constatată în timpul unei astfel de examinări (încălcări ale cerințelor sanitare, veterinare sau fitosanitare ale UE; prezența produselor interzise; materiale de contact necorespunzătoare cu alimente; încadrarea necorespunzătoare al animalelor transportate; materialul de ambalaj neconform; probleme cu mijloacele de transport; aspecte organoleptice; fraude; etichetare incorectă; prezența obiectelor străine; și multe alte motive posibile).

Normele de import a materialelor de ambalaj din lemn (WPM) în Uniunea Europeană sunt pe deplin în conformitate cu standardul internațional FAO privind măsura fitosanitară nr. 15 privind orientările cu privire la reglementarea materialelor de ambalaj din lemn în comerțul internațional (în continuare ISPM 15) și aceste reguli sunt prezentate în mod clar în Directiva 2000/29 / CE, anexa IV, partea A, secțiunea 1, punctele 2 și 8. Pe scurt: un astfel de WPM (și orice alt lemn folosit pentru a încadra sau pentru a sprijini încărcăturile din non-lemn) trebuie:

• să nu conțină scoarță, cu excepția oricărui număr de bucăți individuale din scoarță, dacă sunt mai puțin de 3 cm lățime (indiferent de lungime) sau, dacă sunt mai mari de 3 cm lățime, nu mai mult de 50 cm2 în suprafață , 
• să fie supus unuia dintre prelucrările aprobate, astfel cum este specificat în anexa I la ISPM 15,
• să afișeze o marcă specificată în anexa II la ISPM 15, care indică faptul că materialul de ambalaj din lemn a fost supus unei prelucrări fitosanitare aprobate.

Cu alte cuvinte - prezența mărcii ISPM 15 pe un astfel de WPM este o obligație și nu există nicio cerință ca un astfel de lemn să fie însoțit de un certificat fitosanitar sau de orice alt tip de atestare pe suport de hârtie. Vă rugăm să rețineți că regulile ISPM15 se referă la ambalajele din lemn utilizate pentru manipularea tuturor tipurilor de mărfuri transportate, nu numai a celor cu produse de origine vegetală.

Controalele tipice ale WPM în punctele de intrare constau în verificări dacă marca ISPM 15 este prezentă și examinarea vizuală generală dacă există simptome ale semnelor de prezență a organismelor dăunătoare. În cazul în care există suspiciuni că prelucrarea nu a fost efectuată, sau pot exista organisme dăunătoare sau, în scopuri de monitorizare, inspectorii au dreptul de a lua o probă pentru efectuarea unui examen de laborator.

Măsura tipică pentru WPM neconformă este refuzul intrării pe piață sau distrugerea produsului. Nu există restricții fitosanitare în ceea ce privește utilizarea ambalajelor de hârtie, cum ar fi cutiile de carton sau alte cutii.

În piețele unde originea moldovenească este cunoscută, cum sunt țările Est-Europene, fructele moldovenești sunt apreciate, în special de consumatorii din generațiile mai înstărite. În aceste piețe, criteriul gustului poate constitui un avantaj pentru producătorii din Moldova. În țările Europei Vestice, cerințele tehnice vor constitui ponderea cea mai mare în decizia de achiziție, cel puțin până când producătorii moldoveni nu vor realiza campanii de promovare a fructelor pe acele piețe, pentru ca consumatorii finali să recunoască originea moldovenească și să o caute în magazine.

Lanțurile de magazine – managerii lor de categorie.

Organismele de certificare a calității.

Inspectorii ANSA pentru aspectele fitosanitare.

Specialiștii independenți sau ai formelor asociative de producători.

Există 2 aspecte ale acestei probleme. Unul este legat de apropierea și armonizarea legislației moldovenești privind siguranța alimentelor și sistemului de controale oficiale în domeniul hranei și furajerelor cu acquis-ul UE. În această privință, cu siguranță Moldova va fi afectată de noul Regulament privind controalele oficiale, deoarece acest lucru va avea nevoie de transpunerea și implementarea completă a Regulamentului (UE) 2017/625 (al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor) pe teritoriul Moldovei.

Noul regulament oficial privind controalele prevede modificări semnificative ale sistemului de controale oficiale în comparație cu Regulamentul CE nr. 882/2004, nu numai în ceea ce privește pregătirile și performanțele autorităților oficiale de control, ci și în ceea ce privește obligațiile operatorilor (producători, procesatori, importatori, exportatori, etc.). Regulamentul anterior, adoptat în 2004, a inițiat integrarea regulilor privind controalele oficiale.

Noul regulament îl dezvoltă în continuare, furnizând reguli de control cuprinzătoare bazate pe riscurile de pe parcursul lanțului agroalimentar. Acest lucru va permite autorităților naționale competente să-și aloce resursele acolo unde sunt cele mai necesare. Normele rigide și flexibile sunt revocate și un sistem informatic mai integrat va permite autorităților de control să aibă o abordare mai modernă de urmărire a practicilor comerciale. Principalele evoluții pot fi rezumate după cum urmează:

• noile norme extind domeniul de aplicare al Regulamentului 882/2004, în special, pentru a acoperi normele de sănătate a plantelor și subprodusele de origine animalieră. Regulamentul prevede reguli mai specifice pentru mai multe domenii deja acoperite, de ex. sănătatea animalelor și bunăstarea animalelor. Acesta, de asemenea, permite Comisiei să adapteze cerințele de control la nevoile specifice de aplicare fiecărui sector. Un exemplu important este stabilirea frecvențelor minime de control în cazul în care riscurile o justifică;
• operatorii din cadrul tuturor etapelor de producție, prelucrare și distribuție care se ocupă de animale, plante, alimente, furaje, mărfuri, substanțe, materiale sau echipamente sunt reglementate de noile reguli. Controalele vor fi efectuate fără notificare prealabilă, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar;
• cu această abordare bazată pe riscuri, frecvența controalelor va fi legată de riscurile pe care un produs sau proces le prezintă în ceea ce privește frauda, sănătatea, siguranța, bunăstarea animalelor sau, în anumite cazuri, mediul înconjurător. Alți factori incluși în evaluarea riscului sunt, de exemplu, registrul anterior de conformitate al operatorului sau probabilitatea ca consumatorii să fie induși în eroare cu privire la proprietățile, calitatea, compoziția sau țara de proveniență a alimentului;
• astfel de controale orientate vor elibera resurse pentru a se concentra asupra domeniilor în care trebuie să se acorde prioritate aplicării. Noile reguli necesită, de asemenea, o transparență sporită și o mai mare responsabilitate din partea autorităților Statelor Membre, care sunt obligate, de asemenea, să publice rapoarte anuale. Normele transparente privind calcularea taxelor necesare pentru controalele oficiale vor asigura că Statele Membre să poată asigura finanțarea corespunzătoare a serviciilor lor, iar operatorii vor putea evita supraîncărcarea;
• noul regulament clarifică și consolidează normele privind cooperarea și asistența administrativă dintre țările UE pentru a asigura aplicarea transfrontalieră a normelor lanțului agroalimentar. Statele Membre sunt obligate să faciliteze schimbul de informații dintre autoritățile competente și alte autorități de aplicare, cum ar fi procurorii publici cu privire la posibile cazuri de neconformitate. Aceasta permite o monitorizare mai rapidă și mai eficientă a neconformității la frontieră.

Alt aspect este legat de controalele la punctele de intrare în UE la importul de produse relevante de origine moldovenească. În acest caz, regulile acestor controale nu se vor schimba dramatic în comparație cu procedurile existente de control al importurilor, însă cîteva elemente trebuie evidențiate:

• normele fragmentate în prezent, care se aplică controalelor la frontieră pentru diferite mărfuri (animale și produse de origine animală, plante, alimente și furaje de origine vegetală) vor fi înlocuite cu un cadru unic, re-elaborat pentru a asigura o abordare rațională la controalele de frontieră, luând în considerare nevoile specifice ale tuturor sectoarelor;
• toate loturile (inclusiv cele cu caracter necomercial) de animale și mărfuri supuse controalelor la punctele de control la frontieră vor fi supuse unor verificări documentare și de identitate. Verificările fizice (și controalele de identitate în anumite cazuri care urmează să fie stabilite prin acte delegate) vor fi efectuate cu o frecvență în funcție de riscul aferent animalelor / mărfurilor specifice sau categoriei de animale / mărfuri;
• un set comun de reguli pentru toate animalele și mărfurile supuse controalelor oficiale la intrarea în UE va permite o abordare integrată, stabilirea priorităților intersectoriale ale controalelor în funcție de riscuri și astfel va duce la creșterea eficienței și economiilor;
• cerințe mai stricte pentru operatorii UE înseamnă, de asemenea, un nivel crescut de măsuri de securitate și siguranță care trebuie aplicate potențialilor exportatori, în conformitate cu normele nediscriminatorii și de echivalență. Aceasta înseamnă o mulțime de evoluții necesare a fi efectuate atât de către autoritățile oficiale (ANSA), cât și de către operatori;
• în plus, un sistem integrat de gestionare a controalelor oficiale (IMSOC) va integra toate sistemele de calcul existente (și viitoare), de ex. TRACES, RASFF și EUROPHYT pentru a asigura o utilizare optimă a datelor, în vederea reducerii sarcinilor asupra întreprinderilor și autorităților naționale și în vederea accelerării schimbului de informații între Statele Membre. Aceasta înseamnă, de asemenea, necesitatea potențialilor exportatori să se familiarizeze cu aceste sisteme IT.

Nu există o normă reglementată cu privire la această cerință. Este mai degrabă o preferință a consumatorilor din piețele respective. Eu văd două aspecte când analizez aceste „cerințe”:

• Aspectul calitativ și fitosanitar: prunele care au fost recoltate și ambalate fără peduncul, au locul de desprindere a pedunculului de fruct „descoperit”. În primul rând acesta este vulnerabil din punct de vedere fiziologic datorită contactului pulpei fructului cu aerului, iar în alt doilea rând acesta poate fi un loc perfect pentru dăunători. Iată de ce unii comercianți preferă prunele cu peduncul. 
• Aspectul estetic: Atunci când se comercializează prunele cu aspect uniform și pedunculul verde, cumpărătorii consideră că procură un produs „proaspăt”. Recoltare, păstrarea și comercializarea prunei cu peduncul este mai dificilă pentru necesită muncă mai migăloasă la recoltare și amplasare în ambalaj, precum și tehnologii și unități de stocare moderne, deservite de specialiști înalt calificați. Din acest considerent, intenția de a comercializa prunele cu peduncul nu este întotdeauna încununată de „succes” – culoarea pedunculului evoluează spre maro de la verde, iar operatorii alimentari care au avut experiențe neplăcute în acest sens, nu mai doresc să procure prune cu peduncul;

GLOBALG.A.P. este un program sau o schemă de certificare care au la bază Bunele Practici Agricole. Cu alte cuvinte, acest program presupune alinierea proceselor și practicilor din cadrul întreprinderilor agricole la niște standarde solicitate de către consumatori și formulate de către deținătorul standardului. Practic producătorul trebuie să aplice Bunele Practici Agricole concret specificate în Program. Când consideră că le are implementate, poate solicita auditul unui organism comercial acreditat de către deținătorul GLOBALG.A.P. (https://www.globalgap.org/uk_en/what-we-do/the-gg-system/certification/Approved-CBs). Această etapă va fi taxată de către organismul de certificare. Doar după efectuarea auditului și evaluarea rezultatelor, organismul de certificare va decide în baza criteriilor dacă va oferi sau nu fermierului certificatul GLOBALG.A.P. La etapa de implementare, antreprenorul poate solicita suportul specialiștilor pentru eficientizarea procesului.

Marcajul de conformitate CE se aplică doar produselor listate în Anexa nr. 3 din Legea 235/2011 cu privire la activitățile de acreditare și de evaluare a conformității. Concomitent, condițiile de aplicare a marcajului CE sunt prezentate în fiecare reglementare tehnică din domeniul industrial, care transpun directivele de Nouă Abordare. Daca Directiva nu prevede aplicarea marcajul de conformitate CE pe produse, acesta nu se aplică. Producătorii moldoveni pot aplica marcajul CE dacă produsul este conform cu toate cerințele esențiale din reglementări tehnice aplicabile, inclusiv cu toate cerințele proceduri de evaluare a conformității (modulelor), desfășurate de către organismele de evaluare a conformității notificate (vezi și răspunsul urămor).

Legislația europeană în domeniul tractoarelor agricole, cum ar fi Regulamentul nr.167/2013/UE, Regulamentul delegat nr.208/2015/UE, etc., stabilesc caracteristicile pentru tractoare și componentele acestora, cerințele privind omologarea și supravegherea pieței pentru tractoare, inclusiv pentru marcarea acestora. Legislația națională în domeniul respectiv, la moment, nu este elaborată și aprobată. 

Recomandări:

• În cadrul seminarelor regionale, mediul de afaceri a sugerat crearea unui ghișeu unic care să conțină toate informațiile necesare privind marcarea / standardele / reglementările tehnice pentru toate produsele industriale și agricole;
• De a avansa în implementarea acordului AA / DCFTA de către instituțiile statului în ceea ce privește alinierea standardelor la acquis-ul comunitar și cerințele acestuia, în special pentru produsele industriale și produsele de origine animală;

Este imperativ să se sporească capacitățile Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA) și să implice Agenția pentru astfel de acțiuni, cum ar fi:

Controlul de Stat

• Să pună în aplicare planurile anuale de supraveghere și monitorizare a bolilor animalelor aprobate de ANSA pentru următoarele boli: gripa aviară, boala Newcastle, salmonella, ex. ANSA să colecteze probe pentru analiză de la operatorii regionali din sectorul alimentar.
• Să pună în aplicare controlul de stat în conformitate cu Legea 50 din 28.03.2013 și cu privire la principiul evaluării riscurilor.

Laboratorul de Sănătate Animală

• Să înceapă reparațiile capitale ale Laboratorului de Sănătate Animală pentru a îndeplini cerințele de biosecuritate;
• Să furnizeze truse de diagnostic de laborator pentru efectuarea testelor de performanță pentru anul 2017 în vederea acreditării Laboratorului de Sănătate Animală (pentru AI, boala Newcastle, Salmonella);
• Să efectueze la timp teste de laborator pentru toate probele colectate ca rezultat al implementării planului anual de supraveghere și monitorizare a bolilor animalelor;
• Să asigure o gestionare eficientă și responsabilă a laboratorului național de referință (CRDV) care ar organiza administrativ Laboratorul de Sănătate Animală pentru a-și îndeplini în timp util obligațiile și pentru a asigura o comunicare adecvată cu sediul ANSA;
• Să inițieze primele discuții cu DG Sante / Comisia Europeană privind acreditarea anumitor entități economice din RM / procesatori de carne - unități care au fost deja supuse certificării HCCP și care ar fi gata să treacă toate procedurile pre-audit / și / sau alte proceduri pentru Acreditarea UE. Este imperios necesar să reamintim că aceste acțiuni întârziate împiedică creșterea exporturilor din RM pe piața UE;
• Să asigure coaching / consultații necesare pentru companii, ceea ce ar facilita inițierea tuturor procedurilor tehnice de obținere a certificatelor de calitate în domeniul industrial (pentru sudură, construcții metalice, producerea de tractoare, mobilier etc.).

Prețul unui standard se calculează în dependență de numărul de pagini al standardului. Tarifele și metodologia de calcul la serviciile de comercializare a standardelor sunt stabilite în Hotărârea de Guvern nr. 1213 din 04.11.2016 cu privire la serviciile în domeniul standardizării prestate contra plată de către Institutul de Standardizare din Moldova.

Aparatele consumatoare de combustibil gazoși la introducerea pe piața Republicii Moldova trebuie să corespundă cerințelor Hotărîrii de Guvern nr. 1329 din 13.12.2016 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice aparate consumatoare de combustibil gazoși, care transpune Directiva 2009/142/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși. Pentru a fi exportate în țările UE, aparatele menționate fabricate în Republica Moldova, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate, proceduri de evaluare a conformității care se referă la acestea stabilite în Regulamentul UE 2016/426.

Conform prevederilor Legii nr. 420/2006 reglementări tehnice se aprobă prin legi sau prin acte normative ale Guvernului şi respectiv, in mod obligatoriu, urmează a fi publicate în Monitorul Oficial. Lista reglementărilor tehnice din domeniile gestionate de Ministerul Economiei și Infrastructurii poate fi accesată la link-ul https://mei.gov.md/ro/content/infrastructura-calitatii.

Conform prevederilor art. 23 din Legea 235/2011 cu privire la activitățile de acreditare și de evaluare a conformității Marcajul de conformitate SM se aplică potrivit principiilor şi normelor stabilite pentru Marcajul CE, ultimele fiind relatate la art.231 din legea prenotată.. Prezentarea grafică şi dimensiunile marcajului de conformitate SM, precum și a marcajului CE sînt cuprinse în anexe la legea prenotată. Aplicarea marcajului de conformitate SM pe produsele care nu au fost supuse procedurilor de evaluare a conformităţii în modul stabilit sau care nu corespund cerinţelor stabilite în reglementările tehnice se interzice.

Marcajului de conformitate CE poate fi aplicat doar în cazul în care produsul a fost supus procedurilor de evaluare a conformității desfășurat de producător și/sau organismele de evaluare a conformității notificate Comisiei Europene, lista cărora este publicată în baza de date a Comisiei Europene. În acest context, produsul cu marcajul de conformitate SM nu poate fi plasat pe piața UE.

Pentru export se vor respecta cerințele minime de calitate, siguranță alimentară, prezentare și etichetare, stabilite în reglementările tehnice naționale, cum este de exemplu, Hotărârea Guvernului nr.661 13.06.2007 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice “Miere naturală” (Monitorul Oficial nr.90-93/707 din 29.06.2007). La fel, în cazul exportului trebuie respectate standardele/cerințele țării unde se dorește să se realizeze exportul și cerințele contractuale.

Conform prevederilor  art. 16 din Legea nr. 20/2016 cu privire la standardizare națională dreptul  de autor asupra standardelor moldovenești aparține organismului național de standardizare (funcțiile căruia sunt atribuite Institutului de Standardizare din Moldova), iar disponibilitatea către public se efectuează prin comercializarea standardelor. Astfel, indiferent de faptul cine are nevoie de un standard moldovenesc - autorități de reglementare, autorități cu funcții de control, mediul de afaceri sau organisme de evaluare a conformității - accesul la textul standardului moldovenesc poate fi obținut doar prin procurarea acestuia. 

Tarifele la serviciile de comercializare a standardelor prestate de către Institutul de Standardizare din Moldova sunt aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1213/2016 care sunt formate in dependența de volumul standardelor (număr de pagini).

Aparatele consumatoare de combustibil gazoși la introducerea pe piața Republicii Moldova trebuie să corespundă cerințelor Hotărîrii de Guvern nr. 1329 din 13.12.2016 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice aparate consumatoare de combustibil gazoși. Pentru desfășurarea procedurilor de evaluare a conformității, stabilite în Hotărîrea de Guvern menționată supra, pot fi contractate următoarele organisme de evaluare a conformității acreditate.

• Organism Certificare  produse din cadrul SRL ”Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare”;
• Laborator de Încercări din cadrul SRL „Instalco”.

Domeniile de acreditare a acestor organisme le puteți găsi accesînd  site-ul MOLDAC - www.acreditare.md  la rubrica ”Registre OEC acreditate”.

Pentru sectorul industrial al producţiei de mobilier nu există directive europene specifice,  dar există anumite directive ce au implicații în acest sector.

Ca urmare, pentru a respecta toate cerințele la plasarea pe piața națională a  mobilei,  precum și a fi competitivi pentru export, este necesar ca producătorul să se conformeze cerințelor Legii nr. 422 din 22 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor cu modificările ulterioare.  Pentru produsele mobiliere s-au preluat un șir de standard europene privind cerințele de siguranță și încercările aferente, care sînt sub incidența Directivei 2001/95, transpusă prin Legea nr.422/2006. Cerințele de siguranță pentru mobilierul pentru copii, pentru mobilierul pliabil sau rabatabil, cel destinat bucătăriilor sau birourilor fac obiectul mai multor standard EN. 

Lista standardelor  moldovenești prin care se adoptă standarde europene armonizate pentru securitatea generală a produselor o puteți găsi la link-ul http://lex.justice.md/md/377116/
Alte standarde aferente domeniului mobilei le puteți găsi în catalogul standardelor publicat pe site-ul Institutului de Standardizare din Moldova, www.standard.md.

Totodată, Vă comunicăm, că în domeniul producţiei de mobile standardele CEN publicate sunt următoarele:

Cu referire la produsele textile, Vă comunicăm, că în UE este în vigoare Regulamentul 1007/2011, obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. În Republica Moldova nu exista cadrul legal care reglementează domeniul textilelor. 

Cu toate acestea domeniul textilelor poate fi sub incidența Directivei 89/686/EEC privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție transpusă în legislația națională prin Hotărîrea Guvernului nr.1289 din  02.12.2016  pentru aprobarea Reglementării tehnice privind echipamentul individual de protecţie. Lista standardelor  moldovenești prin care se adoptă standarde europene armonizate pentru echipamentul individual de protecţie o puteți găsi la link-ul http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=339843.

Standarde aferente domeniului textilelor poate fi găsit în catalogul standardelor publicat pe site-ul Institutului de Standardizare din Moldova, www.standard.md.

Standarde ce țin de calitatea și producerea mobilei pot fi procurate la Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Business Suport în Standardizare (date de contact: 022 905 307/022 905 303).

Activitatea de acreditare este o activitate de autoritate publică recunoscută oficial, care  se realizează de către Centrul Naţional de Acreditare, desemnat în calitate de organism naţional unic de acreditare, cu denumirea abreviată “MOLDAC” care este recunoscut la nivel european ți internațional.
În anul 2017  Centrul National de Acreditare MOLDAC a devenit semnatar al Acordului de Recunoaștere Bilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA BLA). Decizia de recunoaștere a acreditărilor naționale la nivel european de acreditare a fost posibilă în urma unei evaluări desfășurate de Cooperarea Europeană pentru Acreditare pentru 6 scheme: încercări/etalonări, conform standardului EN ISO/IEC 17025, analize medicale – conform standardului EN ISO 15189, inspecții – conform standardului EN ISO/IEC 17020, certificare produse – conform standardului EN ISO/IEC 17065, certificarea sisteme de management - conform standardului EN ISO/IEC 17021.  În anul 2019 MOLDAC, în urma re-evaluării paritare,  își reconfirmă statutul de semnatar al Acordului EA-BLA.

În 2019 Centrul Național de Acreditare MOLDAC devine  semnatar al Memorandumului de Înțelegere al Forumului Internațional pentru Acreditare (IAF MoU), precum și semnatar al Acordului Multilateral de Recunoaștere IAF MLA pentru certificare produse și certificare sisteme de management.

Datele privind recunoașterea MOLDAC pe plan european și internațional le puteți găsi pe site-ul www.acreditare.ma.

Republica Moldova deține o infrastructură a calității recunoscută la nivel european și internațional. Pilonii de bază a infrastructurii calității sunt: acreditarea, metrologia, standardizarea. Activitatea de acreditare este o activitate de autoritate publică recunoscută oficial, care  se realizează de către Centrul Naţional de Acreditare, desemnat în calitate de organism naţional unic de acreditare, cu denumirea abreviată “MOLDAC”. Lista organismelor de certificare, laboratoarelor de încercări, laboratoarelor medicale, organismelor de inspecție acreditate o puteți găsi pe site-ul www.acreditare.md  la rubrica ”Registre OEC acreditate”.

Ce ține de standarde , comunicăm că , activitatea de standardizare naţională este activitate de interes public general și este desfășurată de către Institutul de Standardizare din Moldova (ISM), care deține funcția de organism național de standardizare. Serviciile prestate de către Institut sunt contra plată și sunt stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 1213 din 04.11.2016. Costul concret al unui standard îl puteți afla adresîndu-vă la ISM sau accesînd site-ul www.standard.md.

În ceea ce privește mărfurile, taxele de import pentru toate produsele importate din Republica Moldova în UE vor fi eliminate imediat. Unele produse agricole vor fi supuse monitorizării fluxurilor comerciale, pentru a se asigura faptul că exporturile către UE corespund capacității de producție reale a Moldovei (produse din carne, produse lactate, produse din zahăr, cereale). Pentru unele fructe și legume, liberalizarea va presupune anumite limite cantitative (cote tarifare), stabilite în conformitate cu capacitățile de producție și export ale Moldovei.

Întrucât UE își va deschide piața de îndată pentru toate produsele moldovenești, asemănător prevederilor ATP, piața Moldovei nu va fi liberalizată imediat pentru toate produsele. Acesta va fi un proces gradual, pe care Guvernul Republicii Moldova l-a negociat cu UE pentru a facilita tranziția către un regim comercial mai deschis. Sistemul negociat de liberalizare a comerțului cu bunuri prevede o serie de mecanisme care vor proteja economia moldovenească de schimbări bruște la cele mai sensibile sectoare din punctul de vedere al dezvoltării interne:

1) Liberalizarea comerțului cu produse industriale sensibile (în special articole textile și de îmbrăcăminte), este supusă unor perioade de tranziție (3-5 ani).

2) Liberalizarea comerțului cu produse agricole sensibile va fi sau supusă perioadelor de tranziție (spre exemplu vinul, care va începe să fie liberalizat numai după 5 ani de la intrarea în vigoare a acordului), sau restricțiilor cantitative privind importul duty-free din UE (produse lactate, produse din carne).

3) Procesul de liberalizare va fi supus controlului, ținând cont de evoluțiile din sectoarele agricole a Republicii Moldova.

4) Moldova are, de asemenea, dreptul de a recurge la un mecanism de salvgardare temporar, în cazul unui aflux brusc de importuri din UE a unui anumit produs. Un astfel de mecanism de salvgardare permite introducerea taxelor de import pentru o perioadă limitată de timp.

Aceste mecanisme de tranziție vor oferi timpul necesar pentru ajustări și reforme indispensabile pentru economia Republicii Moldova.

Nu. La intrarea în vigoare condițiile comerciale pentru bunuri și servicii, precum și dreptul de stabilire vor fi imediat îmbunătățite pentru Republica Moldova, facilitând comerțul și investițiile. Companiile moldovenești vor avea acces la piața UE fără perioade de tranziție. Este corect să spunem, totuși, că nu toate produsele vor putea intra în UE de îndată, la fel ca în prezent sub incidența Preferințelor Comerciale Autonome (ATP). Motivul constă în faptul că Republica Moldova trebuie să-și îmbunătățească cadrul sanitar și fitosanitar, pentru a fi în măsură să exporte produse de origine animală în UE. Prin urmare, acest grup de produse este unicul care, în prezent, nu poate accesa piața UE și depinde de reforme. Aceste reforme sunt prevăzute în cadrul DCFTA și urmăresc deschiderea pieței UE pentru astfel de bunuri din Republica Moldova, inclusiv.

De asemenea, este parțial corect că UE va beneficia de DCFTA fără restricții în Republica Moldova. Guvernul Republicii Moldova a negociat perioade de tranziție pentru liberalizare, precum și restricții cantitative pentru anumite produse (în mare parte pentru sectoarele care urmează a fi supuse reformelor în regim sanitar și fitosanitar). Deci, accesul UE pe piața moldovenească nu este nelimitat, deși respectă fluxurile comerciale istorice, astfel încât nivelul actual al comerțului să nu fie perturbat. Aceste dispoziții sunt supuse monitorizării și reexaminării de către părți în viitor.

DCFTA cu Republica Moldova se bazează pe același model prezentat de către UE partenerilor săi estici și anume domeniul de aplicare și parametrii în ceea ce privește liberalizarea comerțului și reformele. Dar detaliile diferă de la partener la partener, întrucât fiecare țară are politica sa comercială specifică, gradul propriu de liberalizare, interese și sectoare sensibile, precum și propria cale de dezvoltare economică. A fost necesară luarea în considerare a tuturor acestor factori și un dialog cu partenerul, pentru a seta parametrii cei mai potriviți, a fost în centrul negocierilor. Spre exemplu: în cazul Moldovei graficul și domeniul de aplicare a liberalizării taxelor de import a mărfurilor sunt mai generoase în ansamblu decât cele ale Ucrainei, dar cu siguranță mai restrânse decât cele ale Georgiei.

Cât privește serviciile, atât UE, cât și Moldova se vor bucura nemijlocit de un acces reciproc mult mai calitativ pentru furnizorii de servicii ai ambelor părți. Acest lucru poate fi benefic pentru Moldova deoarece prin intermediul furnizorilor de servicii, de asemenea, are loc transferul de know-how și introducerea inovațiilor, iar circulația specialiștilor contribuie la crearea de noi întreprinderi (europene) prin afluxul de investiții străine directe, precum și transferul de know-how. În plus, normele de stabilire vor asigura ambelor părți reguli asemănătoare celor aplicabile societăților naționale, în cazul înființării unei filiale sau sucursale în UE sau în Republica Moldova, respectiv. Aceste dispoziții ar trebui să încurajeze nu doar afluxul de investiții străine directe în Republica Moldova, dar, de asemenea, să stimuleze legăturile de afaceri dintre economiile respective. Deschiderea pieței Moldovei față de prestatorii de servicii europeni este capabilă să impulsioneze baza de competențe și să completeze nișe de piață corespunzătoare, datorită circulației de know-how și tehnologii moderne, nefiind în concurență directă cu furnizorii de servicii din Republica Moldova.

UE și Moldova au elaborat împreună planul de reformă, proces inițiat deja în perioada pregătirilor pentru negocierile DCFTA. Reformele abordează substanța și conținutul planului de acțiune PEV, prestabilit cu Republica Moldova în anul 2006. Aceste planuri au fost proiectate ținând cont de contextul moldav-specific, de necesitățile economice și opțiunile politice. Moldova s-a asigurat de faptul ca poziția sa să fie reflectată în acordul negociat cu respectarea deplină a opțiunilor și ritmului de creștere din Moldova.

Toate ariile de reglementare a comerțului sau care într-un fel sau altul influențează capacitatea de a comercializa: achiziții publice, siguranță alimentară / regimuri sanitare și fitosanitare, politici vamale și de facilitare a comerțului, inclusiv aplicarea transfrontalieră a normelor de proprietate intelectuală, concurență, cadru de reglementare a serviciilor, bariere tehnice în calea comerțului / standarde industriale.

UE evaluează în mod regulat potențialul economic și consecințele unei zone de liber schimb în țara parteneră până la momentul încheierii negocierilor. Atât Evaluarea propriu zisă cât și Evaluarea Impactului Dezvoltării Durabile a Comerțului, vizează domeniul de aplicare prevăzut, și amploarea Acordului UE-Republica Moldova și determină impactul pozitiv pe termen scurt și termen lung asupra comerțului Republicii Moldova, în special după încheierea procesului de reformă.

Acesta a indicat o creștere așteptată a exporturilor moldovenești către UE cu 16% și a importurilor cu 8%, ceea ce ar avea în mod evident un impact pozitiv asupra bugetului Republicii Moldova și asupra consumatorilor. Se preconizează o creștere a PIB-ului Moldovei cu circa 5, 4%. În același timp, studiul indică în mod clar faptul că procesul de reformă va necesita măsuri adiționale pentru a atenua procesul dificil de tranziție pe termen scurt. În acest sens, asistența UE în Republica Moldova ar putea fi de ajutor. Acestea sunt indicațiile primare și un alt studiu va fi realizat pe baza rezultatelor textului negociat.În orice caz, concluziile studiului confirmă politica de asistență în procesul de reformare pe care UE a desfășurat-o în Republica Moldova încă de la începutul implementării politicii de vecinătate.

Termenele și implementarea reformelor vor fi discutate în mod regulat în diferite organisme instituționale ale Acordului / DCFTA. În același cadru vor fi discutate eventualele probleme referitor respectării calendarului. Se presupune faptul că intervalele de timp au fost luate în considerare cu minuțiozitate de către Republica Moldova și apreciate fezabil din perspectiva procedurilor interne. Nu există, totuși, nici o consecință ca atare pentru întârzieri în aproximare, atât timp cât procesul nu a fost încă finalizat. Întârzierile implică faptul că Republica Moldova nu va crea condițiile necesare pentru a beneficia de acces îmbunătățit la piața UE. Situația va fi diferită, totuși, în cazul în care un astfel de acces a fost deja garantat. Astfel, se preconizează faptul ca Republica Moldova să mențină apropierea și să-și asume responsabilitatea actualizărilor relevante necesare în termenele stabilite, care, dacă nu sunt respectate, pot duce la o pierdere temporară a beneficiilor suplimentare.

Republica Moldova a negociat mai multe perioade de tranziție, pentru toate domeniile în care reformele, de exemplu adaptarea legislației interne la legislația UE, au fost propuse și aprobate. Aceste perioade de tranziție variază de la domeniu la domeniu și multe reforme sunt deja în curs de desfășurare, indiferent de data intrării în vigoare a Acordului:

1) În cazul regimului sanitar / siguranței alimentelor, programul de reformă va fi adoptat în termen de o lună după intrarea în vigoare a Acordului și va cuprinde perioadele necesare pentru desfășurarea lor;

2) În standardele industriale / barierele tehnice în calea comerțului, Republica Moldova a elaborat un plan de reforme care cuprinde perioada de până în anul 2017;

3) În domeniul achizițiilor publice, această perioadă se extinde până la 8 ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere;

4) În sectorul vamal și facilitării comerțului, Republica Moldova a convenit să elaboreze reformele necesare în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a Acordului;

5) În domeniul serviciilor, timpul prevăzut pentru finalizarea reformelor este de 10 ani.

Este demn de remarcat faptul că domeniul de aplicare al reformei și numărul de acte legislative care fac obiectul adaptării variază de la un sector la altul. Domeniile serviciilor, regimurilor sanitar și fitosanitar sunt printre cele mai complexe.

Nu, nu este. Ar fi nerealist să aspirăm la acest fapt. Reformele trebuiesc planificate de-a lungul timpului, deoarece ele implică legislație complexă și necesită timp pentru a pregăti modificările necesare. Implementarea și capacitatea instituțională de a gestiona acest proces este esențială și UE susține Republica Moldova în acest scop, nu doar prin asistență financiară specific orientată și schimb de experiență în cadrul programului Global de Consolidare a Instituțiilor.

În cazul produselor agricole și a reformelor în domeniul sanitar și fitosanitar, produsele moldovenești de origine animală vor fi în cele din urmă capabile să intre pe piața UE;

1) în ceea ce privește serviciile, UE va elimina în continuare anumite restricții încă în vigoare pentru operatorii din Republica Moldova;

2) în domeniul achizițiilor publice, se va garanta accesul la piețele de achiziții publice comune și acces suplimentar la ofertele de achiziții publice (în prezent, indisponibile) poate fi acordat;

3) în ceea ce privește standardele industriale, reformele vor permite încheierea unui acord cu privire la conformitatea și acceptarea standardelor industriale, care va demonstra competitivitatea sectoarelor industriale din Republica Moldova la același nivel cu cele ale UE și va facilita procedurile de acordare a mărcii de calitate CE produselor moldovenești ;

4) reformele vamală și a de facilitare a comerțului vor aduce beneficii exportatorilor / importatorilor RM în mod indirect, prin intermediul procedurilor vamale optimizate și simplificate, unificate cu cele din UE, reducând astfel costul comerțului, precum și creșterea predictibilității cadrului legal vamal.

Evaluarea va lua în considerare adaptarea legislației interne la cea a UE. Ea va fi orientată spre calitatea legii, instituțiile implicate în gestionarea implementării, funcționarea unor astfel de implementări și posibilele probleme la executare. Dacă evaluarea UE este negativă, adică UE concluzionează că există anumite lacune care trebuie remediate înainte ca avantajele suplimentare să fie obținute de către Republica Moldova, aceasta va comunica constatările sale oficialilor RM și va acorda timp pentru soluționarea lor. În cazul unei evaluări pozitive, în cazuri clar definite vor rezulta beneficii suplimentare referitoare unui acces mai bun la piața UE.

Eliminarea tuturor taxelor la import, îmbunătățirea imediată a condițiilor pentru comerțul cu servicii, precum și oferta generoasă de stabilire îmbunătățește semnificativ poziția Moldovei în comparație cu cea a altor parteneri ai UE pe piața europeană. De la data intrării în vigoare a prezentului Acord, investitorii din UE vor avea motivația de a stabili în Republica Moldova, consumatorii moldoveni vor beneficia de bunuri mai ieftine pe piață și Republica Moldova în ansamblu se va bucura de o relație bilaterală mult mai puternică cu UE. În cele din urmă, asistență financiară semnificativă a procesului de reformă și statutul de partener asociat vor impulsiona economia Moldovei. Prin urmare, nu este cazul să vorbim despre lipsa de beneficii imediate. În termeni cantitativi, pentru Republica Moldova se preconizează o stimulare a exporturilor cu 16%, iar a importurilor cu 8%, pe termen scurt, ce ar trebui să aibă, de asemenea, un impact pozitiv asupra veniturilor statului. Vor exista, desigur, costuri, dar asistența UE în Moldova nu se limitează doar la reformele conexe DCFTA ci include, de asemenea, un sprijin mai larg în cadrul bugetului, care ar trebui să fie utilizat pentru atenua impactul reformelor asupra celor mai vulnerabile categorii.

Beneficiile care urmează să fie acordate Republicii Moldova, ca urmare a procesului realizat de adaptare depind de menținerea continuă a condițiilor legale și de executare care au determinat acordarea lor. În cazul în care acest lucru nu se mai întâmpla, indiferent de motiv, părțile vor examina situația și dacă explicația este insuficientă, aceste beneficii pot fi revocate temporar, până la soluționarea problemei. Acest lucru ar trebui să fie o situație cu totul excepțională și UE rămâne ferm optimistă că acest fapt nu va avea loc niciodată.

UE este conștientă de faptul că reformarea agriculturii reprezintă o adevărată provocare, însă Republica Moldova ar fi nevoită să o confrunte cu și fără DCFTA, în cazul în care dorește să modernizeze și să stimuleze propriile capacități de producție și export. Acest lucru este costisitor, însă Guvernul Republicii Moldova a recunoscut că aplicarea experienței UE în procesul de reformare este direcția corectă și prioritatea ei, și a adoptat un plan ambițios de reformă. În plus, UE sprijină Republica Moldova prin intermediul unui program specific (ENPARD) și dedică asistență financiară și de consultanță substanțială în scopul modernizării legislației sale. DCFTA este conceput pentru a contribui la modernizare, însă măsurile adiacente necesare pentru a asigura durabilitatea schimbării, trebuie să fie elaborate cu participarea Guvernului Republicii Moldova. UE este deja implicată și va continua să sprijine Republica Moldova în aceste eforturi.

UE a acordat sprijin Republicii Moldova în acest sens încă din perioada prelansării negocierilor în cadrul Programului Amplu de Consolidare Instituțională prin Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (2011-2013). Acesta a inclus asistență financiară, cursuri de instruire, precum și activități de consiliere (twinning, TAIEX, etc.). Asistența bilaterală a statelor membre UE are loc în coordonare cu eforturile UE. Sprijinul semnificativ suplimentar, dedicat în mod specific implementării DCFTA, este planificat în noul Instrument de Vecinătate Europeană (2014-20). În termeni concreți, asistența curentă pentru Republica Moldova se ridică la 273 milioane euro (2011-13), care include un instrument specific, mecanismul Amplu de Consolidare Instituțională, care se ridică la 41 de milioane de euro și se concentrează în special pe sprijinirea Republicii Moldova în procesul de reformă legat de DCFTA din cadrul Acordului de Asociere. Următoarea programare UE pentru perioada anilor 2014-20 prevede asistență suplimentară semnificativă, detaliile căreia urmează a fi convenite.

Nu, Republica Moldova își rezervă drepturi depline în ceea ce privește politica sa comercială și poate încheia acorduri de liber schimb cu orice partener din lume.

Trebuie să facem distincția între un acord de liber schimb și o uniune vamală. În orice uniune vamală, o țară își cedează capacitatea de exercitare a propriei politici comerciale în favoarea organismului comun, începând cu gestionarea drepturilor de import și export și așa-numitul Tarif Extern Comun, care acoperă, inclusiv, veniturile vamale și alte componente. În plus, într-un tip mai aprofundat de uniune vamală ar putea interveni o tentativă de a unifica unele (sau toate) aspectele legate de regimurile de reglementare a comerțului, cum ar fi reglementările sanitare sau industriale.

Întrucât o ZLS reglementează doar tarifele și statul își păstrează suveranitatea asupra propriului regim tarifar, o uniune vamală provoacă îngrijorare, deoarece țara parteneră nu mai deține în exclusivitate controlul asupra politicii sale tarifare și ar putea exista incompatibilitate semnificativă între liberalizarea comerțului convenit în cadrul ZLS cu UE și politica Uniunii Vamale. În ceea ce privește aspectele de reglementare, acestea depind de faptul dacă regulamentele adoptate la nivelul Uniunii Vamale sunt compatibile cu standardele UE și / sau internaționale. Întrucât coexistența regimurilor de reglementare în cadrul unei jurisdicții este problematică, divergențele în acest domeniu fac orice coexistență a DCFTA cu aderarea la Uniunea Vamală incompatibilă.

Prin prisma unei analize detaliate, cadrul curent european și practica din cadrul Uniunii Vamale ar trebui să fie, în principiu, compatibile cu modul de concepere a reglementărilor OMC (datorită aderării Rusiei), dar, în practică, persistă mai multe lacune, iar vectorul reformator este neclar și doar parțial bazat pe standardele UE.