Questions and answers

Pentru a obține un brevet de invenție, este necesar de a depune o cerere de brevet de invenție, pe un formular-tip aprobat de AGEPI și materialele cererii, care conțin descrierea, revendicările, desenele și rezumatul, procura după caz, iar etapele de examinare sunt următoarele: examinarea formală, preliminară, de fond, publicarea cererii, opoziția, eliberarea și menținerea în vigoare a brevetului.

Atît modelul de cerere cît și condițiile de completare a acesteia, inclusiv a documentelor anexate, le puteți găsi pe pagina oficială a AGEPI. În mod schematic procedura de brevetare a unei invenții ar arăta astfel:

Menționăm că Serviciul Vamal este instituție abilitată doar cu funcția de gestionare a contingentelor tarifare pentru importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova. Totodată, referitor la subiectul exportatorilor de produse agricole cu caracter sezonier, specificăm că Serviciul Vamal a inițiat modificarea legislației, în vederea simplificării condițiilor de acordare a statutului de exportator aprobat, privind reducerea frecvenței exporturilor. Astfel, prin Legea 302/2018 au fost modificate prevederile art. 2154 din Codul Vamal, Legea nr. 1149/2000, iar în prezent mai mulți exportatori de mărfuri cu originea preferențială RM sunt eligibili pentru obținerea statutului de exportator aprobat.

Una din regulile de origine preferențială aplicabile la stabilirea caracterului originar al produsului finit este regula valorii adăugate. Procentul acestei valori nu este unul stabil și diferă în funcție de poziția tarifară a produsului finit. În conformitate cu art. 1 din Apendicele I la Convenția PEM, valoarea adăugată reprezintă diferența dintre prețul franco fabrică al produsului finit fabricat (valoarea în condițiile de livrare EXW) și valoarea în vamă a fiecărui material încorporat originar sau, în cazul în care valoarea în vamă nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț plătit pentru aceste materiale.

Cumulul de origine este prevăzut de art. 3 din Apendicele I la Convenția PEM.

Potrivit prevederilor din art. 3, cumulul se aplică în următoarele cazuri:

• există un acord preferențial comercial între părțile contractante care participă la obținerea caracterului originar și părțile contractante de destinație;
• materialele și produsele au dobândit caracter originar prin aplicarea unor reguli de origine identice – cele prevăzute de Convenția PEM;
• avizele prin care se indică îndeplinirea cerințelor necesare pentru aplicarea cumulului (matricea de cumulare) au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C) și în părțile contractante care sunt parte la acordurile relevante, conform propriilor proceduri.

Principiul cumulului oferă o serie de beneficii economice pentru Republica Moldova. Astfel, aplicarea unui set de reguli de origine preferențială unice pentru toate țările membre la Convenția PEM, creează un mediu favorabil şi transparent pentru schimburile comerciale, totodată servind drept platformă perfectă pentru identificarea furnizorilor de materie primă şi a noi piețe de desfacere în întreaga regiune Euro-Mediteraneeană. 

Prin urmare, materia primă originară din țările cu care RM aplică cumulul, utilizată la producerea produsului finit exportat din RM, va fi examinată la stabilirea originii preferențiale ca componentă originară din RM, nefiind necesar de a fi supusă prelucrării suficiente prevăzută în Apendicele I la Convenția PEM.

Menționăm că, la moment, în conformitate cu Avizul Comisiei privind aplicarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C325/6 din 14.09.2018, Republica Moldova poate aplica cumulul cu Uniunea Europeană, țările CEFTA și Republica Turcia.

În conformitate cu prevederile pct.2 al Anexei XV „ELIMINAREA TAXELOR VAMALE” din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014: ”Produsele enumerate în anexa XV-A (se anexează) sunt importate în Uniune fără taxe vamale în limitele contingentelor tarifare stabilite în anexa respectivă. Nivelul taxelor vamale aplicabile naţiunii celei mai favorizate (NCMF) va fi aplicat importurilor care vor depăşi limita contingentului tarifar”.

Mecanismul de administrare a cotelor este descris detaliat în Hotărîrea Guvernului nr.971 din 17.11.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind administrarea contingentelor tarifare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului.

Potrivit prevederilor pct.4 din Regulament, Serviciul Vamal administrează sistemul contingentelor tarifare prin intermediul SIIV “Asycuda World”.

Totodată, conform prevederilor pct.9 al Regulamentului sus enunţat, Serviciul Vamal autorizează exportul în cadrul contingentelor tarifare cu efectuarea obligatorie a controlului vamal documentar, în baza analizei criteriilor de risc şi a controlului fizic. Sistemul de administrare a contingentelor tarifare se bazează pe principiul “primul venit, primul servit”, în baza înregistrării în SIIV “Asycuda World” a declaraţiei vamale.

În mod normal, autoritățile de control care efectuează controale la import încearcă să finalizeze cât mai repede toate activitățile de control, iar aceste controale durează de obicei nu mai mult de câteva ore. Cu toate acestea, durata exactă a controalelor depinde de o serie de factori, cum ar fi: tipul punctului de intrare (aeroport, port maritim, drum, cale ferată etc.), tipul mijloacelor de transport; intensitatea traficului; tipul de produse importate; tipul ambalajului; volumul mărfurilor importate; numărul de personal; facilitățile la punctul de intrare; etc.

Pentru punctele de intrare mai puțin ocupate, timpul normal de inspecție a produselor perisabile, dacă nu s-au constatat încălcări, nu trebuie să depășească 2 ore din momentul de contactare a operatorilor de către inspectori. În punctele de intrare mai aglomerate, în special aeroporturile (cum ar fi Heathrow, Frankfurt, Stockholm, Amsterdam etc.), activitățile de inspecție pot dura mai mult din cauza importurilor intense și a diversității acestora.

Vă rugăm să rețineți că controalele privind siguranța alimentelor și furajelor nu sunt singurele care sunt efectuate la import - majoritatea formalităților ce țin de import sunt proceduri vamale, iar alte autorități de control a alimentelor și furajelor depind foarte mult de procedurile aplicate de principalele autorități transfrontaliere (în principal Serviciul Poliției de Frontieră și Vamă).

1. În comerțul preferențial cu statele membre ale Uniunii Europene sunt aplicate regulile de origine preferențiale prevăzute de Convenția Regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (Legea nr. 111 din 28.05.2015) – Convenția PEM, iar ca dovadă de origine poate servi certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 sau declarația de origine aplicată pe un document comercial.

Procedura de eliberare a certificatelor de origine preferențială este reglementată de Hotărîrea Guvernului nr. 761 din 17.09.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor (în continuare - Regulament). 

Potrivit pct. 35 din Regulament, certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 se eliberează în baza cererii – declarație, completată de către exportator sau de către reprezentantul său, pe propria şi deplina sa responsabilitate.

Cererea-declarație urmează sa fie însoțită de actele prevăzute de pct. 36 și, după caz, pct. 38 din Regulamentul menționat, care vin să confirme caracterul originar al mărfurilor, conform regulii de origine aplicabile. În conformitate cu anexa nr.2 la Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal, taxa care se percepe pentru eliberarea certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 este de 6 euro.

2. În cazul solicitării unui certificat de origine preferențială pentru prima dată, este parcursă procedura sus-menționată prin prezentarea cererii-declarație însoțită de documentele justificative, la biroul vamal în raza de activitate a căruia agentul economic este înregistrat/are procesul de producere. 
Astfel, în vederea certificării originii preferențiale a mărfurilor, funcționarul vamal este în drept să aibă acces la încăperile de producere şi depozitele exportatorului, producătorului, să studieze procesul de producere, să solicite orice document justificativ şi să efectueze orice control pe care îl va considera necesar.

3. Menționăm că, certificatele de origine preferențială nu reprezintă un act permisiv în sensul Legii 160/2011, prin urmare nu este obligatoriu de a fi prezentat la exportul mărfurilor. Certificatele de origine preferențială sunt eliberate de către organul vamal la solicitarea exportatorului, doar pentru mărfurile care întrunesc regulile de origine preferențială prevăzute de acordul de comerț liber corespunzător.

Refuzul intrării unui lot contaminat (sau altfel neconform) este cel mai simplu și mai simplu mod de a exclude riscul introducerii unei probleme fitosanitare în Uniunea Europeană. Această măsură se aplică frecvent în cazurile de transport rutier, când întoarcerea unui camion este ușor fezabilă. Cu toate acestea, în anumite situații, o astfel de respingere este pur și simplu imposibilă, în special în cazurile de transport aerian și maritim. În astfel de situații se aplică alte măsuri, a căror caracteristică este distrugerea prin îngropare sau incinerare profundă.

Dezinfectarea este rareori aplicată din cauza problemelor de mediu, dar poate fi aplicată în special în cazurile de fructe transportate în containere închise (de asemenea, alte mărfuri, cum ar fi legumele florile, lemnul etc.). Cu toate acestea, posibilitatea utilizării tratamentului depinde de natura contaminărilor, de exemplu dacă este o insectă, ciupercă, bacterii etc., ținând cont de problemele legate de siguranța alimentelor.

În anumite situații, se poate aplica prelucrarea fructelor contaminate, cu condiția să nu existe niciun risc de evadare și infecție a unui organism dăunător. Un exemplu tipic aici ar fi fructele citrice contaminate de gangrenă citrică sau pata neagră de citrice - astfel de loturi contaminate pot fi utilizate pentru prelucrare (de exemplu, pentru suc) în loc de consum proaspăt. Cu toate acestea, această măsură foarte specifică ar fi aplicată în UE de țările în care nu are loc producția de citrice în aer liber, de ex. în Regatul Unit, Suedia, Finlanda, etc. Țări precum Italia, Franța, Spania, Grecia nu ar fi de acord niciodată să aplice o astfel de măsură din cauza riscului ridicat pentru culturile lor.

Decizia cu privire la posibilele măsuri ce trebuie aplicate în cazurile de confiscare a loturilor de fructe contaminate de organisme dăunătoare este luată întotdeauna de autoritățile locale de sănătate a plantelor, ținând cont de circumstanțele specifice la un într-un anumit punct de intrare. Gama de măsuri posibile este prevăzută la Articolul 13c punctul 7 din Directiva 2000/29 / CE; aceste măsuri sunt următoarele:

• refuzul intrării în Comunitate a întregului lot sau a unei părți a lotului,
• plasarea, sub supraveghere oficială, în conformitate cu procedura vamală corespunzătoare, în timpul deplasării pe teritoriul Comunității, către o destinație în afara Comunității,
• îndepărtarea din lot a produselor infectate / infestate,
• distrugerea,
• impunerea unei perioade de carantină până când rezultatele examinărilor sau testelor oficiale sunt disponibile,
• în mod excepțional și numai în circumstanțe specifice, un tratament adecvat atunci când organul oficial responsabil al Statului Membru consideră că, ca urmare a tratamentului, condițiile vor fi îndeplinite și riscul de a răspândi organisme dăunătoare este înlăturat.

Nu există prevederi specifice ale UE referitoare la transportul livrărilor frecvente și mici și acestea sunt supuse regulilor generale de transport. Indiferent de mărimea ambalajelor individuale și a volumelor totale, dacă conținutul constituie mărfuri reglementate, aceste mărfuri sunt prezentate controlului oficial. Preocupările specifice sunt legate de marcarea și etichetarea corespunzătoare a unor astfel de pachete mici (pentru a fi siguri că toate etichetele sunt corecte). Cu toate acestea, ar putea exista unele cerințe specificate de partenerii de afaceri care trebuie respectate de exportatori, dar acest lucru nu intră în sfera de interese a serviciilor de control al importurilor.

O preocupare importantă în cazul livrărilor mici sunt Internetul și alte vânzări la distanță, care sunt, deocamdată, reglementate, dar nu sunt acoperite în mod special de sisteme eficiente de control ale UE. Noua lege se va aplica și alimentelor și furajelor vândute prin internet și alte mijloace de vinzare la distanță. În consecință, comerțul electronic și alte vânzări la distanță vor face parte din controalele oficiale.

Noul Regulament oficial privind controalele confirmă faptul că Statele Membre pot, în scopuri de control, comanda produse online fără a se identifica (ex. cumpărături mister) și pot folosi produsele achiziționate ca eșantioane oficiale. Neconformitatea poate duce la penalități indiferent de locația operatorului.

Controlul tipic la frontieră al produselor alimentare și al furajelor constă din următoarele elemente: verificare documentară, verificare identitate și inspecție fizică. Motivele pentru oprirea unui transport în timpul controalelor la frontieră sunt consecințele neconformității sau inconsecvențelor constatate în oricare dintre aceste activități de control consecutive:

• probleme documentare - exemple sunt: lipsa certificatelor relevante; sunt prezentate doar copii; certificate frauduloase; certificate incomplete (de exemplu, lipsa declarațiilor specifice; lipsa anumitor date; fără ștampilă; fără semnătură etc.); inserții sau ștergeri neautorizate; etc. În majoritatea cazurilor, iar dacă acest lucru este posibil, operatorilor li se va cere să furnizeze certificate completate;
• probleme de identitate: conținutul lotului nu este în concordanță cu documentele (în ceea ce privește tipul produselor sau cantitatea acestora); dacă aceste neconcordanțe sunt grave, lotul ar putea fi respins;
• inspecție fizică: orice tip de neconformitate constatată în timpul unei astfel de examinări (încălcări ale cerințelor sanitare, veterinare sau fitosanitare ale UE; prezența produselor interzise; materiale de contact necorespunzătoare cu alimente; încadrarea necorespunzătoare al animalelor transportate; materialul de ambalaj neconform; probleme cu mijloacele de transport; aspecte organoleptice; fraude; etichetare incorectă; prezența obiectelor străine; și multe alte motive posibile).

Normele de import a materialelor de ambalaj din lemn (WPM) în Uniunea Europeană sunt pe deplin în conformitate cu standardul internațional FAO privind măsura fitosanitară nr. 15 privind orientările cu privire la reglementarea materialelor de ambalaj din lemn în comerțul internațional (în continuare ISPM 15) și aceste reguli sunt prezentate în mod clar în Directiva 2000/29 / CE, anexa IV, partea A, secțiunea 1, punctele 2 și 8. Pe scurt: un astfel de WPM (și orice alt lemn folosit pentru a încadra sau pentru a sprijini încărcăturile din non-lemn) trebuie:

• să nu conțină scoarță, cu excepția oricărui număr de bucăți individuale din scoarță, dacă sunt mai puțin de 3 cm lățime (indiferent de lungime) sau, dacă sunt mai mari de 3 cm lățime, nu mai mult de 50 cm2 în suprafață , 
• să fie supus unuia dintre prelucrările aprobate, astfel cum este specificat în anexa I la ISPM 15,
• să afișeze o marcă specificată în anexa II la ISPM 15, care indică faptul că materialul de ambalaj din lemn a fost supus unei prelucrări fitosanitare aprobate.

Cu alte cuvinte - prezența mărcii ISPM 15 pe un astfel de WPM este o obligație și nu există nicio cerință ca un astfel de lemn să fie însoțit de un certificat fitosanitar sau de orice alt tip de atestare pe suport de hârtie. Vă rugăm să rețineți că regulile ISPM15 se referă la ambalajele din lemn utilizate pentru manipularea tuturor tipurilor de mărfuri transportate, nu numai a celor cu produse de origine vegetală.

Controalele tipice ale WPM în punctele de intrare constau în verificări dacă marca ISPM 15 este prezentă și examinarea vizuală generală dacă există simptome ale semnelor de prezență a organismelor dăunătoare. În cazul în care există suspiciuni că prelucrarea nu a fost efectuată, sau pot exista organisme dăunătoare sau, în scopuri de monitorizare, inspectorii au dreptul de a lua o probă pentru efectuarea unui examen de laborator.

Măsura tipică pentru WPM neconformă este refuzul intrării pe piață sau distrugerea produsului. Nu există restricții fitosanitare în ceea ce privește utilizarea ambalajelor de hârtie, cum ar fi cutiile de carton sau alte cutii.

În piețele unde originea moldovenească este cunoscută, cum sunt țările Est-Europene, fructele moldovenești sunt apreciate, în special de consumatorii din generațiile mai înstărite. În aceste piețe, criteriul gustului poate constitui un avantaj pentru producătorii din Moldova. În țările Europei Vestice, cerințele tehnice vor constitui ponderea cea mai mare în decizia de achiziție, cel puțin până când producătorii moldoveni nu vor realiza campanii de promovare a fructelor pe acele piețe, pentru ca consumatorii finali să recunoască originea moldovenească și să o caute în magazine.

Lanțurile de magazine – managerii lor de categorie.

Organismele de certificare a calității.

Inspectorii ANSA pentru aspectele fitosanitare.

Specialiștii independenți sau ai formelor asociative de producători.

Există 2 aspecte ale acestei probleme. Unul este legat de apropierea și armonizarea legislației moldovenești privind siguranța alimentelor și sistemului de controale oficiale în domeniul hranei și furajerelor cu acquis-ul UE. În această privință, cu siguranță Moldova va fi afectată de noul Regulament privind controalele oficiale, deoarece acest lucru va avea nevoie de transpunerea și implementarea completă a Regulamentului (UE) 2017/625 (al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor) pe teritoriul Moldovei.

Noul regulament oficial privind controalele prevede modificări semnificative ale sistemului de controale oficiale în comparație cu Regulamentul CE nr. 882/2004, nu numai în ceea ce privește pregătirile și performanțele autorităților oficiale de control, ci și în ceea ce privește obligațiile operatorilor (producători, procesatori, importatori, exportatori, etc.). Regulamentul anterior, adoptat în 2004, a inițiat integrarea regulilor privind controalele oficiale.

Noul regulament îl dezvoltă în continuare, furnizând reguli de control cuprinzătoare bazate pe riscurile de pe parcursul lanțului agroalimentar. Acest lucru va permite autorităților naționale competente să-și aloce resursele acolo unde sunt cele mai necesare. Normele rigide și flexibile sunt revocate și un sistem informatic mai integrat va permite autorităților de control să aibă o abordare mai modernă de urmărire a practicilor comerciale. Principalele evoluții pot fi rezumate după cum urmează:

• noile norme extind domeniul de aplicare al Regulamentului 882/2004, în special, pentru a acoperi normele de sănătate a plantelor și subprodusele de origine animalieră. Regulamentul prevede reguli mai specifice pentru mai multe domenii deja acoperite, de ex. sănătatea animalelor și bunăstarea animalelor. Acesta, de asemenea, permite Comisiei să adapteze cerințele de control la nevoile specifice de aplicare fiecărui sector. Un exemplu important este stabilirea frecvențelor minime de control în cazul în care riscurile o justifică;
• operatorii din cadrul tuturor etapelor de producție, prelucrare și distribuție care se ocupă de animale, plante, alimente, furaje, mărfuri, substanțe, materiale sau echipamente sunt reglementate de noile reguli. Controalele vor fi efectuate fără notificare prealabilă, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar;
• cu această abordare bazată pe riscuri, frecvența controalelor va fi legată de riscurile pe care un produs sau proces le prezintă în ceea ce privește frauda, sănătatea, siguranța, bunăstarea animalelor sau, în anumite cazuri, mediul înconjurător. Alți factori incluși în evaluarea riscului sunt, de exemplu, registrul anterior de conformitate al operatorului sau probabilitatea ca consumatorii să fie induși în eroare cu privire la proprietățile, calitatea, compoziția sau țara de proveniență a alimentului;
• astfel de controale orientate vor elibera resurse pentru a se concentra asupra domeniilor în care trebuie să se acorde prioritate aplicării. Noile reguli necesită, de asemenea, o transparență sporită și o mai mare responsabilitate din partea autorităților Statelor Membre, care sunt obligate, de asemenea, să publice rapoarte anuale. Normele transparente privind calcularea taxelor necesare pentru controalele oficiale vor asigura că Statele Membre să poată asigura finanțarea corespunzătoare a serviciilor lor, iar operatorii vor putea evita supraîncărcarea;
• noul regulament clarifică și consolidează normele privind cooperarea și asistența administrativă dintre țările UE pentru a asigura aplicarea transfrontalieră a normelor lanțului agroalimentar. Statele Membre sunt obligate să faciliteze schimbul de informații dintre autoritățile competente și alte autorități de aplicare, cum ar fi procurorii publici cu privire la posibile cazuri de neconformitate. Aceasta permite o monitorizare mai rapidă și mai eficientă a neconformității la frontieră.

Alt aspect este legat de controalele la punctele de intrare în UE la importul de produse relevante de origine moldovenească. În acest caz, regulile acestor controale nu se vor schimba dramatic în comparație cu procedurile existente de control al importurilor, însă cîteva elemente trebuie evidențiate:

• normele fragmentate în prezent, care se aplică controalelor la frontieră pentru diferite mărfuri (animale și produse de origine animală, plante, alimente și furaje de origine vegetală) vor fi înlocuite cu un cadru unic, re-elaborat pentru a asigura o abordare rațională la controalele de frontieră, luând în considerare nevoile specifice ale tuturor sectoarelor;
• toate loturile (inclusiv cele cu caracter necomercial) de animale și mărfuri supuse controalelor la punctele de control la frontieră vor fi supuse unor verificări documentare și de identitate. Verificările fizice (și controalele de identitate în anumite cazuri care urmează să fie stabilite prin acte delegate) vor fi efectuate cu o frecvență în funcție de riscul aferent animalelor / mărfurilor specifice sau categoriei de animale / mărfuri;
• un set comun de reguli pentru toate animalele și mărfurile supuse controalelor oficiale la intrarea în UE va permite o abordare integrată, stabilirea priorităților intersectoriale ale controalelor în funcție de riscuri și astfel va duce la creșterea eficienței și economiilor;
• cerințe mai stricte pentru operatorii UE înseamnă, de asemenea, un nivel crescut de măsuri de securitate și siguranță care trebuie aplicate potențialilor exportatori, în conformitate cu normele nediscriminatorii și de echivalență. Aceasta înseamnă o mulțime de evoluții necesare a fi efectuate atât de către autoritățile oficiale (ANSA), cât și de către operatori;
• în plus, un sistem integrat de gestionare a controalelor oficiale (IMSOC) va integra toate sistemele de calcul existente (și viitoare), de ex. TRACES, RASFF și EUROPHYT pentru a asigura o utilizare optimă a datelor, în vederea reducerii sarcinilor asupra întreprinderilor și autorităților naționale și în vederea accelerării schimbului de informații între Statele Membre. Aceasta înseamnă, de asemenea, necesitatea potențialilor exportatori să se familiarizeze cu aceste sisteme IT.

Nu există o normă reglementată cu privire la această cerință. Este mai degrabă o preferință a consumatorilor din piețele respective. Eu văd două aspecte când analizez aceste „cerințe”:

• Aspectul calitativ și fitosanitar: prunele care au fost recoltate și ambalate fără peduncul, au locul de desprindere a pedunculului de fruct „descoperit”. În primul rând acesta este vulnerabil din punct de vedere fiziologic datorită contactului pulpei fructului cu aerului, iar în alt doilea rând acesta poate fi un loc perfect pentru dăunători. Iată de ce unii comercianți preferă prunele cu peduncul. 
• Aspectul estetic: Atunci când se comercializează prunele cu aspect uniform și pedunculul verde, cumpărătorii consideră că procură un produs „proaspăt”. Recoltare, păstrarea și comercializarea prunei cu peduncul este mai dificilă pentru necesită muncă mai migăloasă la recoltare și amplasare în ambalaj, precum și tehnologii și unități de stocare moderne, deservite de specialiști înalt calificați. Din acest considerent, intenția de a comercializa prunele cu peduncul nu este întotdeauna încununată de „succes” – culoarea pedunculului evoluează spre maro de la verde, iar operatorii alimentari care au avut experiențe neplăcute în acest sens, nu mai doresc să procure prune cu peduncul;

GLOBALG.A.P. este un program sau o schemă de certificare care au la bază Bunele Practici Agricole. Cu alte cuvinte, acest program presupune alinierea proceselor și practicilor din cadrul întreprinderilor agricole la niște standarde solicitate de către consumatori și formulate de către deținătorul standardului. Practic producătorul trebuie să aplice Bunele Practici Agricole concret specificate în Program. Când consideră că le are implementate, poate solicita auditul unui organism comercial acreditat de către deținătorul GLOBALG.A.P. (https://www.globalgap.org/uk_en/what-we-do/the-gg-system/certification/Approved-CBs). Această etapă va fi taxată de către organismul de certificare. Doar după efectuarea auditului și evaluarea rezultatelor, organismul de certificare va decide în baza criteriilor dacă va oferi sau nu fermierului certificatul GLOBALG.A.P. La etapa de implementare, antreprenorul poate solicita suportul specialiștilor pentru eficientizarea procesului.

Marcajul de conformitate CE se aplică doar produselor listate în Anexa nr. 3 din Legea 235/2011 cu privire la activitățile de acreditare și de evaluare a conformității. Concomitent, condițiile de aplicare a marcajului CE sunt prezentate în fiecare reglementare tehnică din domeniul industrial, care transpun directivele de Nouă Abordare. Daca Directiva nu prevede aplicarea marcajul de conformitate CE pe produse, acesta nu se aplică. Producătorii moldoveni pot aplica marcajul CE dacă produsul este conform cu toate cerințele esențiale din reglementări tehnice aplicabile, inclusiv cu toate cerințele proceduri de evaluare a conformității (modulelor), desfășurate de către organismele de evaluare a conformității notificate (vezi și răspunsul urămor).

Legislația europeană în domeniul tractoarelor agricole, cum ar fi Regulamentul nr.167/2013/UE, Regulamentul delegat nr.208/2015/UE, etc., stabilesc caracteristicile pentru tractoare și componentele acestora, cerințele privind omologarea și supravegherea pieței pentru tractoare, inclusiv pentru marcarea acestora. Legislația națională în domeniul respectiv, la moment, nu este elaborată și aprobată. 

Recomandări:

• În cadrul seminarelor regionale, mediul de afaceri a sugerat crearea unui ghișeu unic care să conțină toate informațiile necesare privind marcarea / standardele / reglementările tehnice pentru toate produsele industriale și agricole;
• De a avansa în implementarea acordului AA / DCFTA de către instituțiile statului în ceea ce privește alinierea standardelor la acquis-ul comunitar și cerințele acestuia, în special pentru produsele industriale și produsele de origine animală;

Este imperativ să se sporească capacitățile Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA) și să implice Agenția pentru astfel de acțiuni, cum ar fi:

Controlul de Stat

• Să pună în aplicare planurile anuale de supraveghere și monitorizare a bolilor animalelor aprobate de ANSA pentru următoarele boli: gripa aviară, boala Newcastle, salmonella, ex. ANSA să colecteze probe pentru analiză de la operatorii regionali din sectorul alimentar.
• Să pună în aplicare controlul de stat în conformitate cu Legea 50 din 28.03.2013 și cu privire la principiul evaluării riscurilor.

Laboratorul de Sănătate Animală

• Să înceapă reparațiile capitale ale Laboratorului de Sănătate Animală pentru a îndeplini cerințele de biosecuritate;
• Să furnizeze truse de diagnostic de laborator pentru efectuarea testelor de performanță pentru anul 2017 în vederea acreditării Laboratorului de Sănătate Animală (pentru AI, boala Newcastle, Salmonella);
• Să efectueze la timp teste de laborator pentru toate probele colectate ca rezultat al implementării planului anual de supraveghere și monitorizare a bolilor animalelor;
• Să asigure o gestionare eficientă și responsabilă a laboratorului național de referință (CRDV) care ar organiza administrativ Laboratorul de Sănătate Animală pentru a-și îndeplini în timp util obligațiile și pentru a asigura o comunicare adecvată cu sediul ANSA;
• Să inițieze primele discuții cu DG Sante / Comisia Europeană privind acreditarea anumitor entități economice din RM / procesatori de carne - unități care au fost deja supuse certificării HCCP și care ar fi gata să treacă toate procedurile pre-audit / și / sau alte proceduri pentru Acreditarea UE. Este imperios necesar să reamintim că aceste acțiuni întârziate împiedică creșterea exporturilor din RM pe piața UE;
• Să asigure coaching / consultații necesare pentru companii, ceea ce ar facilita inițierea tuturor procedurilor tehnice de obținere a certificatelor de calitate în domeniul industrial (pentru sudură, construcții metalice, producerea de tractoare, mobilier etc.).

Prețul unui standard se calculează în dependență de numărul de pagini al standardului. Tarifele și metodologia de calcul la serviciile de comercializare a standardelor sunt stabilite în Hotărârea de Guvern nr. 1213 din 04.11.2016 cu privire la serviciile în domeniul standardizării prestate contra plată de către Institutul de Standardizare din Moldova.

Aparatele consumatoare de combustibil gazoși la introducerea pe piața Republicii Moldova trebuie să corespundă cerințelor Hotărîrii de Guvern nr. 1329 din 13.12.2016 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice aparate consumatoare de combustibil gazoși, care transpune Directiva 2009/142/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși. Pentru a fi exportate în țările UE, aparatele menționate fabricate în Republica Moldova, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate, proceduri de evaluare a conformității care se referă la acestea stabilite în Regulamentul UE 2016/426.

Conform prevederilor Legii nr. 420/2006 reglementări tehnice se aprobă prin legi sau prin acte normative ale Guvernului şi respectiv, in mod obligatoriu, urmează a fi publicate în Monitorul Oficial. Lista reglementărilor tehnice din domeniile gestionate de Ministerul Economiei și Infrastructurii poate fi accesată la link-ul https://mei.gov.md/ro/content/infrastructura-calitatii.

Conform prevederilor art. 23 din Legea 235/2011 cu privire la activitățile de acreditare și de evaluare a conformității Marcajul de conformitate SM se aplică potrivit principiilor şi normelor stabilite pentru Marcajul CE, ultimele fiind relatate la art.231 din legea prenotată.. Prezentarea grafică şi dimensiunile marcajului de conformitate SM, precum și a marcajului CE sînt cuprinse în anexe la legea prenotată. Aplicarea marcajului de conformitate SM pe produsele care nu au fost supuse procedurilor de evaluare a conformităţii în modul stabilit sau care nu corespund cerinţelor stabilite în reglementările tehnice se interzice.

Marcajului de conformitate CE poate fi aplicat doar în cazul în care produsul a fost supus procedurilor de evaluare a conformității desfășurat de producător și/sau organismele de evaluare a conformității notificate Comisiei Europene, lista cărora este publicată în baza de date a Comisiei Europene. În acest context, produsul cu marcajul de conformitate SM nu poate fi plasat pe piața UE.

Pentru export se vor respecta cerințele minime de calitate, siguranță alimentară, prezentare și etichetare, stabilite în reglementările tehnice naționale, cum este de exemplu, Hotărârea Guvernului nr.661 13.06.2007 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice “Miere naturală” (Monitorul Oficial nr.90-93/707 din 29.06.2007). La fel, în cazul exportului trebuie respectate standardele/cerințele țării unde se dorește să se realizeze exportul și cerințele contractuale.

Conform prevederilor  art. 16 din Legea nr. 20/2016 cu privire la standardizare națională dreptul  de autor asupra standardelor moldovenești aparține organismului național de standardizare (funcțiile căruia sunt atribuite Institutului de Standardizare din Moldova), iar disponibilitatea către public se efectuează prin comercializarea standardelor. Astfel, indiferent de faptul cine are nevoie de un standard moldovenesc - autorități de reglementare, autorități cu funcții de control, mediul de afaceri sau organisme de evaluare a conformității - accesul la textul standardului moldovenesc poate fi obținut doar prin procurarea acestuia. 

Tarifele la serviciile de comercializare a standardelor prestate de către Institutul de Standardizare din Moldova sunt aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1213/2016 care sunt formate in dependența de volumul standardelor (număr de pagini).

Aparatele consumatoare de combustibil gazoși la introducerea pe piața Republicii Moldova trebuie să corespundă cerințelor Hotărîrii de Guvern nr. 1329 din 13.12.2016 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice aparate consumatoare de combustibil gazoși. Pentru desfășurarea procedurilor de evaluare a conformității, stabilite în Hotărîrea de Guvern menționată supra, pot fi contractate următoarele organisme de evaluare a conformității acreditate.

• Organism Certificare  produse din cadrul SRL ”Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare”;
• Laborator de Încercări din cadrul SRL „Instalco”.

Domeniile de acreditare a acestor organisme le puteți găsi accesînd  site-ul MOLDAC - www.acreditare.md  la rubrica ”Registre OEC acreditate”.

Pentru sectorul industrial al producţiei de mobilier nu există directive europene specifice,  dar există anumite directive ce au implicații în acest sector.

Ca urmare, pentru a respecta toate cerințele la plasarea pe piața națională a  mobilei,  precum și a fi competitivi pentru export, este necesar ca producătorul să se conformeze cerințelor Legii nr. 422 din 22 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor cu modificările ulterioare.  Pentru produsele mobiliere s-au preluat un șir de standard europene privind cerințele de siguranță și încercările aferente, care sînt sub incidența Directivei 2001/95, transpusă prin Legea nr.422/2006. Cerințele de siguranță pentru mobilierul pentru copii, pentru mobilierul pliabil sau rabatabil, cel destinat bucătăriilor sau birourilor fac obiectul mai multor standard EN. 

Lista standardelor  moldovenești prin care se adoptă standarde europene armonizate pentru securitatea generală a produselor o puteți găsi la link-ul http://lex.justice.md/md/377116/
Alte standarde aferente domeniului mobilei le puteți găsi în catalogul standardelor publicat pe site-ul Institutului de Standardizare din Moldova, www.standard.md.

Totodată, Vă comunicăm, că în domeniul producţiei de mobile standardele CEN publicate sunt următoarele:

Cu referire la produsele textile, Vă comunicăm, că în UE este în vigoare Regulamentul 1007/2011, obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. În Republica Moldova nu exista cadrul legal care reglementează domeniul textilelor. 

Cu toate acestea domeniul textilelor poate fi sub incidența Directivei 89/686/EEC privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție transpusă în legislația națională prin Hotărîrea Guvernului nr.1289 din  02.12.2016  pentru aprobarea Reglementării tehnice privind echipamentul individual de protecţie. Lista standardelor  moldovenești prin care se adoptă standarde europene armonizate pentru echipamentul individual de protecţie o puteți găsi la link-ul http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=339843.

Standarde aferente domeniului textilelor poate fi găsit în catalogul standardelor publicat pe site-ul Institutului de Standardizare din Moldova, www.standard.md.

Standarde ce țin de calitatea și producerea mobilei pot fi procurate la Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Business Suport în Standardizare (date de contact: 022 905 307/022 905 303).

Activitatea de acreditare este o activitate de autoritate publică recunoscută oficial, care  se realizează de către Centrul Naţional de Acreditare, desemnat în calitate de organism naţional unic de acreditare, cu denumirea abreviată “MOLDAC” care este recunoscut la nivel european ți internațional.
În anul 2017  Centrul National de Acreditare MOLDAC a devenit semnatar al Acordului de Recunoaștere Bilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA BLA). Decizia de recunoaștere a acreditărilor naționale la nivel european de acreditare a fost posibilă în urma unei evaluări desfășurate de Cooperarea Europeană pentru Acreditare pentru 6 scheme: încercări/etalonări, conform standardului EN ISO/IEC 17025, analize medicale – conform standardului EN ISO 15189, inspecții – conform standardului EN ISO/IEC 17020, certificare produse – conform standardului EN ISO/IEC 17065, certificarea sisteme de management - conform standardului EN ISO/IEC 17021.  În anul 2019 MOLDAC, în urma re-evaluării paritare,  își reconfirmă statutul de semnatar al Acordului EA-BLA.

În 2019 Centrul Național de Acreditare MOLDAC devine  semnatar al Memorandumului de Înțelegere al Forumului Internațional pentru Acreditare (IAF MoU), precum și semnatar al Acordului Multilateral de Recunoaștere IAF MLA pentru certificare produse și certificare sisteme de management.

Datele privind recunoașterea MOLDAC pe plan european și internațional le puteți găsi pe site-ul www.acreditare.ma.

Republica Moldova deține o infrastructură a calității recunoscută la nivel european și internațional. Pilonii de bază a infrastructurii calității sunt: acreditarea, metrologia, standardizarea. Activitatea de acreditare este o activitate de autoritate publică recunoscută oficial, care  se realizează de către Centrul Naţional de Acreditare, desemnat în calitate de organism naţional unic de acreditare, cu denumirea abreviată “MOLDAC”. Lista organismelor de certificare, laboratoarelor de încercări, laboratoarelor medicale, organismelor de inspecție acreditate o puteți găsi pe site-ul www.acreditare.md  la rubrica ”Registre OEC acreditate”.

Ce ține de standarde , comunicăm că , activitatea de standardizare naţională este activitate de interes public general și este desfășurată de către Institutul de Standardizare din Moldova (ISM), care deține funcția de organism național de standardizare. Serviciile prestate de către Institut sunt contra plată și sunt stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 1213 din 04.11.2016. Costul concret al unui standard îl puteți afla adresîndu-vă la ISM sau accesînd site-ul www.standard.md.

As regards goods, the import duties on all goods imported from Moldova to the EU will be removed immediately. Some agricultural products will be subject to monitoring of trade flows, to ensure that exports to the EU correspond to the true Moldovan production capacity (meat products, dairy products, sugar products, cereals). For some fruits and vegetables liberalisation is within quantitative limits (tariff-rate quotas), which are set to correspond to Moldovan production and export capacity.

Whereas the EU opens its market immediately for all Moldovan products, like under ATPs, the Moldovan market will not be liberalised immediately for all products. It will be a gradual process, which the Moldovan Government negotiated with the EU to facilitate the transition to a more open trade regime.

The negotiated scheme for liberalisation of trade in goods foresees several mechanisms which will protect the Moldovan economy from sudden changes in the most sensitive sectors from the point of view of domestic development:

1) Liberalisation of trade in sensitive industrial products (mostly textile and clothingproducts) is subject to transition periods (3 to 5 years).

2) Liberalisation of trade in sensitive agricultural products is subject either to transition periods (i.e. wine, which will start to be liberalised only 5 years after the entry into force of the Agreement), or to quantitative limitations on duty-free import from the EU (dairy, meat products).

3) Liberalisation process is subject to review, taking into account the developments in the Moldovan agricultural sectors.

4) Moldova has also the right to resort to a temporary safeguard mechanism, should there be a sudden influx of imports from the EU of a given product. Such a safeguard mechanism allows introduction of import duty for a limited period of time.

These transition mechanisms will provide the necessary time for adjustments and reforms needed in the Moldovan economy.

No. At the entry into force the trade conditions for goods and services, as well as in establishment will be immediately improved for Moldova, facilitating trade and investment. Moldovan enterprises will have access to the EU market without transition periods. It is correct to say, however, that not all goods will be able to enter the EU immediately, just like now under Autonomous Trade Preferences (ATP). The reason is that Moldova has to improve its sanitary and phytosanitary framework in order to be able to export products of animal origin to the EU. So it is only this group of products which currently cannot access the EU market and depends on reforms. These reforms are planned under DCFTA and aim to lead to opening of EU market for such goods from Moldova as well.

It is also partly correct that the EU will benefit from DCFTA without restrictions in Moldova. Moldovan Government negotiated transition periods for liberalisation, as well as quantitative restrictions for some products (often in sectors which will undergo reforms in sanitary and phytosanitary regime). So EU access to Moldovan market is not unrestricted, although it respects the historic trade flows, so that current level of trade is not disrupted. These arrangements are subject to monitoring and review by the parties in the future.

The DCFTA with Moldova is based on the same model that the EU put forward to its Eastern Partners, i.e. the scope and parameters as regards the liberalisation of trade and reforms. But details differ from partner to partner, as each country has its specific trade policy, own degree of liberalisation, sensitive interests and sectors, and economic development path. These factors had to be taken into account and a dialogue with the partner, to set the most appropriate parameters, was at the core of negotiations. By means of example: the Moldovan timetable and scope of liberalisation of import duties on goods is more generous on the whole than that of Ukraine, but certainly less open than that of Georgia.

As regards services, both the EU and Moldova will enjoy as of the first day a much improved mutual access for service providers of both sides. This can be beneficiary to Moldova as the service providers also transfer know-how and induce innovation and movement of specialists facilitates establishment of new (European) companies through inflow of foreign direct investment as well as transfer of know-how. Furthermore, establishment rules for both sides will provide for the same rules as those applicable to national companies, to establish a subsidiary or a branch in the EU or in Moldova, respectively. These provisions should not only encourage FDI to come to Moldova, but also foster the business ties between the respective economies. Openness of the Moldovan market to European service providers can boost the skills base and fill in the market niches thanks to modern know-how and technologies, which are not in direct competition with Moldovan service providers.

The EU and Moldova worked on the reform plans together, starting already during preparations for the DCFTA negotiations. The reforms touch upon the substance and content of the ENP Action Plan, which was agreed with Moldova in 2006. These plans took into account the Moldova-specific context, economic needs and policy choices. Moldova made sure that its position is reflected in the negotiated Agreement in full respect for Moldova’s choices and pace of development.

All areas which regulate trade or touch upon the ability to trade in some way: public procurement, food safety/sanitary and phytosanitary regime, customs and trade facilitation, including border enforcement of intellectual property rules, competition, regulatory framework for services, technical barriers to trade/industrial standards.

The EU conducts the usual assessment of the economic potential and consequences of a free trade area on the partner country and itself prior to conclusion of negotiations. The assessment, the Trade Sustainability Impact Assessment, looked at the intended scope and breadth of the EU-Moldova Agreement and concluded its short- and long-term positive impact on trade of Moldova, in particular after the conclusion of the reform process.

It pointed to an expected increase of Moldovan exports to the EU by 16% and of imports by 8%, which would clearly have a positive impact on the Moldovan budget and on consumers. Moldova’s GDP is expected to rise by 5, 4%. At the same time, the study clearly indicates that the reform process would require accompanying measures in order to mitigate the difficult transition in the short-term. In this regard, EU assistance to Moldova could be of help. These are the primary indications and another study will be conducted, based on the outcome of the negotiated text. In any event, the findings of the study confirm the policy of assistance in reforms that the EU has been pursuing with Moldova since the onset of the Neighbourhood Policy.

The deadlines and implementation of the reforms will be discussed regularly in the different institutional bodies of the Agreement/DCFTA. Eventual problems with adherence to the timetable will also be discussed there. It is expected that the timeframes were thoroughly considered by Moldova and deemed feasible in light of internal procedures. There is, however, no consequence as such for delays in approximation, as long as the process has not yet been completed. Delays imply that Moldova will not create the necessary conditions to benefit from improved access to the EU market. The situation will differ, however, once such access has been given. Then, Moldova will be expected to maintain the approximation and undertake relevant updates as necessary within defined deadlines, which, if not respected, may lead to a temporary loss of additional benefits.

Moldova negotiated several transition periods, for all areas in which the reforms, ie adaptation of domestic legislation to EU law was proposed and agreed. These transition periods vary from area to area and many reforms are already underway, regardless of the date of entry into force of the Agreement

1) In the case of sanitary regime/food safety, the programme of reform will be agreed one month after the Agreement’s entry into force, and will include the necessary periods for their conduct;

2) In industrial standards/technical barriers to trade, Moldova drew up a plan for reforms that covers the period until 2017;

3) In public procurement, this period runs up to 8 years after the entry into force of the Association Agreement;

4) In customs and trade facilitation, Moldova agreed to prepare the necessary reforms within 3 years from the entry into force of the Agreement;

5) In services area, the time foreseen for completion of reforms is 10 years.

It is noteworthy that the scope of reform and number of legislative acts that are subject of the adaptation vary from area to area. The services area and the sanitary and phytosanitary regime are among the most complex ones.

No, it is not. It would be unrealistic to expect this. Reforms must be planned over time as they cover complex legislation and require time to prepare necessary amendments. Implementation and institutional capacity to handle this process is crucial and the EU assists Moldova in the this task, not least through specific dedicated financial assistance and expertise-sharing in the framework of the Comprehensive Institution Building programme.

In the case of agricultural goods and reforms in the sanitary and phytosanitary area, Moldovan products of animal origin will finally be able to enter the EU market;

1) as regards services, the EU will further remove some restrictions still in place for Moldovan operators;

2) in public procurement, access to mutual procurement markets will be made and additional access to procurement bids (currently not covered) may be granted;

3) with regard to industrial standards, the reforms will enable conclusion of an agreement on conformity and acceptance of industrial standards, which will demonstrate competitiveness of Moldovan industrial sectors on a par with the EU ones and facilitate procedures to grant the quality CE mark to Moldovan products;

4) customs and trade facilitation reforms will benefit Moldovan exporters/importers indirectly, through better and easier customs procedures, unified with those in the EU, thereby lowering the cost of trade, as well as increasing the predictability of the customs legal framework.

The assessment will take into account the adaptation of domestic legislation to that of the EU. It will look at quality of the law, relevant institutions that manage the implementation, the functioning of such implementation and possible problems with enforcement. If the EU assessment is negative, i.e. the EU will consider that certain gaps exist that have to be remedied before additional benefits can be accrued to Moldova, it will communicate its findings to Moldova and give it time to address them. If the assessment is positive, it will lead in clearly defined cases to additional benefits in terms of better access to the EU market.

The elimination of all import duties, immediate improvement of conditions for trade in services as well as generous offer on establishment significantly improves Moldova’s position as compared to that of other EU partners, on the EU market. From the day of entry into force of this Agreement, EU investors will have the incentive to establish in Moldova, Moldovan consumers will benefit from less expensive goods on the market and Moldova as a whole will enjoy a much stronger bilateral relationship with the EU. Finally, significant financial assistance related to the reform process and the status of an associated partner will provide a boost to the Moldovan economy. It is therefore difficult to speak about lack of immediate benefits. In quantitative terms, Moldova is expected to see its exports boosted by 16% and imports by 8% in the short term, which should also have a positive impact on the state revenues. There will of course be costs but the EU assistance to Moldova is not only limited to the DCFTA-related reforms and covers also the wider support to the budget, which should be used to cushion the impact of reform on the most vulnerable ones.

The benefits to be granted to Moldova as a result of accomplished process of adjustment depend on the continued maintenance of the legal and enforcement conditions that led to its granting. Should this no longer be the case, for whatever reason, Parties will examine the situation and if the explanation is not sufficient, these benefits may be temporarily revoked, until the situation is cleared. This should be a very exceptional situation and the EU remains strongly hopeful that it will never occur.

The EU is aware of the challenge related to the reform of agriculture, but Moldova would face them also without DCFTA, if it wants to modernise and boost its production and export capacity. This is costly, but the Government of Moldova has recognised this basing this reform on EU experience is the right direction and its priority, and has adopted an ambitious plan for reform. Furthermore, the EU is assisting Moldova with a specific programme (ENPARD) and devotes substantial financial and advisory assistance to modernise its legislation. The DCFTA is designed to help in modernisation but the necessary flanking measures to make the change sustainable also need to be developed by the Moldovan Government. EU has already and will continue to assist Moldova in these efforts.

The EU has been assisting Moldova in this regard already before the launch of negotiations in the framework of a special Comprehensive Institution Building programme (2011-2013), within the European Neighbourhood and Partnership Instrument. It included financial assistance as well as trainings and advisory activities (twinning, TAIEX, etc). Bilateral assistance of EU Member States also takes place in coordination with EU efforts. Further significant assistance, devoted specifically to the implementation of DCFTA, is planned in the new European Neighbourhood Instrument (2014-20). In concrete terms, current assistance to Moldova amounts to Euro 273 million (2011-13), which includes a specific instrument, the Comprehensive Institution Building mechanism, which amounts to Euro 41 million and focuses specifically on aiding Moldova in the reform process linked to the DCFTA within the Association Agreement. Further significant assistance is foreseen in the next EU programming for 2014-20, for which details remain to be agreed.

No, Moldova retains full rights as regards its trade policy and can conclude basic FTAs with any partner in the world.

We have to make a distinction between an FTA and a Customs Union. Within any Customs Union, a country cedes its power to conduct its own trade policy to the joint body, starting with the management of import and export duties and the so-called Common External Tariff, covering also customs revenues and other elements. Additionally, in a deeper type of a customs union there could be an attempt to unify some (or all) aspects of regulatory regimes related to trade, such as sanitary or industrial regulations.

Whereas an FTA only regulates tariffs and the country retains its sovereignty over its tariff regime, a Customs Union causes a concern because the partner country is no longer solely in charge of its tariff policy and significant incompatibility could exist between the liberalisation of trade agreed in the FTA with the EU and the policy of the Customs Union. As regards the regulatory issues, it depends whether the regulations adopted at Customs Union level are compatible with the EU and/or international standards. Since coexistence of regulatory regimes within one jurisdiction is problematic, divergences in this area make any coexistence of the DCFTA with membership in the Customs Union incompatible.

Subject to further analysis, current framework and practice within the Customs Union should in principle be compatible with WTO rule-making (due to Russia’s membership) but in practice several gaps persist and the direction of reform is unclear and only partly based on EU standards.