Vitalie Vrabie: Vama are sarcini specifice ce țin de implementarea DCFTA

Unul dintre obiectivele principale ale Acordului privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) dintre Moldova și UE este să faciliteze accesul produselor moldovenești pe piața europeană, să facă procedurile de comerț reciproc transparente, clare și conforme practicilor general acceptate. În acest sens, un rol important revine Serviciului Vamal al RM, or de această instituție depinde în mare măsură succesul eforturilor depuse de Guvern pentru liberalizarea comerțului și realizarea prevederilor DCFTA. Cum reușește autoritatea vamală să implementeze Acordul de Asociere (AA) vom afla din discuția cu Vitalie Vrabie, directorul general al Serviciului Vamal. 

Dle Vrabie, ce reforme a făcut și mai face Serviciul Vamal în urma semnării DCFTA și ce impact au acestea asupra liberalizării comerțului ?

Împreună cu alte autorități de stat, Serviciul Vamal este implicat în realizarea Planului Național de Acțiuni pentru implementarea AA în perioada 2017-2019. În cadrul acestui efort, Vămii îi revin propriile sarcini și angajamente specifice care sunt prevăzute de Titlul V al Acordului. În special, organele vamale au misiunea să monitorizeze cum sunt valorificate cotele pentru livrările scutite de taxe în cadrul DCFTA în cazul exporturilor și importurilor. Totuși, considerăm că misiunea noastră principală ține de ajustarea activității vămii moldovenești la standardele UE, ceea ce înglobează toate aspectele – de la infrastructura punctelor de trecere, condițiile de lucru pentru colaboratori și persoanele care traversează frontiera până la adoptarea unui nou Cod

Vamal. În acest act ar trebui să se reflecte normele și practica de reglementare a activităților în domeniul de comerț extern care vor fi armonizate cu directivele europene și vor prevedea liberalizarea maximă și un control efectiv asupra circulației mărfurilor. 

Doar pe parcursul anului 2018 în acest sens am realizat mai multe activități prevăzute de Planul de Acțiuni și ele deja asigură rezultate, în primul rând, pentru mediul de afaceri. La capitolul cele mai importante realizări am putea indica aderarea Moldovei la Convenția PAN-EURO-MED care a înlocuit Protocolul II AA RM-EU și oferă posibilitatea de a obține certificatul moldovenesc de proveniență în cazul utilizării materiei prime provenite din cele 40 de țări participante la Convenție. 

Un alt eveniment important pentru mediul de afaceri a fost aderarea țării noastre la Acordul de liberalizare a comerțului (FTA) din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). În acest context, prin Hotărârea Guvernului nr. 1065 din 12.12. 2017 a fost aprobat Planul național de acțiuni în domeniul facilitării comerțului pentru perioada 2018-2020 care urmează să asigure realizarea unor măsuri complexe pentru simplificarea și facilitarea operațiunilor de export-import. În conformitate cu Planul menționat, pe parcursul a trei ani vor fi atrase ajutoare externe și mijloace bănești în valoare 137,1 mln. de euro pentru realizarea măsurilor ce țin de liberalizarea comerțului și crearea infrastructurii necesare pentru actorii activității de comerț extern. Potrivit calculelor făcute de experți, realizarea completă a Planului de acțiuni va asigura reducerea cu 16,5 la sută a costurilor operațiunilor de export-import pentru business. 

Țin să menționez că, pe parcursul ultimilor ani, Serviciul Vamal depune eforturi susținute pentru simplificarea procedurilor de declarare și obținere a certificatelor de proveniență. În prezent, sută la sută din declarațiile de tranzit sunt perfectate în format electronic, iar în cazul operațiunilor de export cota e-declarațiilor a atins nivelul de 98 la sută. În cazul importurilor, indicatorul respectiv este deocamdată mai redus. Astfel, cca 40 la sută din operațiuni sunt declarate în format electronic, totuși anual noi obținem creșterea acestui indicator cu 7-8 la sută. 

A fost simplificată la maxim și procedura de obținere a certificatelor de proveniență, inclusiv în urma introducerii noțiunii de „exportator aprobat” care permite livrarea mărfurilor peste hotare în urma confirmării provenienței produselor din Moldova în baza declarației pe propria răspundere. La fel, am simplificat legislația națională în așa fel încât la această categorie să se refere și producătorii mărfurilor de sezon. 

Un rol aparte în liberalizarea comerțului revine agenților economici autorizați (AEO). Statutul respectiv este atribuit companiilor care pe parcursul unei perioade îndelungate nu au înregistrat încălcări ale legislației vamale și datorii față de buget. Până în prezent, de certificate AEO au beneficiat 117 agenți. Pentru aceștia au fost dedicate coridoare speciale în cadrul zonelor de control vamal la punctele Leușeni, Sculeni, Palanca și Giurgiulești, totodată, în cazul lor este aplicat controlul aleatoriu al actelor, iar controlul vamal fizic al mărfurilor, la fel, este efectuat aleatoriu. 

În plus, companiile pot solicita Serviciului Vamal efectuarea „vămuirii la domiciliu”, adică pe teritoriul agentului economic. Însă în acest caz ei trebuie să aibă o platformă amenajată pentru control vamal, un sistem de supraveghere video, dar și specialiști în domeniul vămuirii. 

Dvs. vă referiți la liberalizarea comerțului și a procedurilor vamale pe când reprezentanții mediului de afaceri deseori vorbesc despre dispute permanente vizavi de valoarea în vamă a mărfurilor care a fost declarată de ei și pe care colaboratorii vamali o consideră diminuată insistând să fie revăzută și majorată. Ce măsuri întreprinde Serviciul Vamal pentru a soluționa această problemă?

În primul rând, voi accentua faptul că pe parcursul unei perioade îndelungate de timp aspectul legat de declararea valorii reale în vamă nu s-a bucurat de atenția necesară. În consecință, bugetul țării rata sume importante sub forma unor venituri din impozitare. Iată de ce în prezent eforturile pe care le întreprindem pentru a face ordine la acest capitol provoacă reacții bolnăvicioase din partea mediului de afaceri.

Analizând esența problemei vom constata că pe teritoriul Republicii Moldova își desfășoară activitatea un număr foarte mare de persoane fizice care comercializează mărfuri de import „sub umbrela” patentelor de întreprinzător. Voi sublinia că, în primul rând, în cazul activității lor comerciale nu este supusă impozitării valoarea adăugată reală a respectivelor mărfuri. În plus (ceea ce este la fel de important), acest fapt creează o concurență neloială pe piață. Din această cauză unii agenți economici recurg la diminuarea valorii mărfurilor pentru a evita astfel achitarea sumei complete a impozitelor și taxelor la buget. Astfel, din cauza situației create, autoritatea vamală verifică corectitudinea prețului declarat cu scopul de a asigura impozitarea în volum total la momentul când mărfurile sunt importate. Totodată este necesar de menționat că a fost stabilită o colaborare eficientă cu reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat care consultă regulat bazele de date privind importurile și identifică riscurile de evaziune fiscală ceea ce eficientizează controlul asupra lanțului valoric în cadrul comerțului intern.

De notat că importatorii uneori contestă în instanța de judecată acțiunile autorității vamale ce țin de majorarea valorii în vamă. Totuși este inadmisibil ca mărfurile să fie vămuite la o valoare diminuată, iar ulterior să fie comercializate pe piața internă la un preț de zeci de ori mai mare.

Cadrul legal prevede 6 metode de determinare a valorii în vamă și cel mai mare reproș față de vamă se reduce la următoarele: De ce aceste metode nu sunt aplicate consecutiv?

Totuși noi de mai multe ori ne-am confruntat cu situația când în urma tentativei de a aplica metodele consecutiv chiar businessmenii înșiși optau anume pentru aplicarea metodei de rezervă.

Or în cazul celorlalte metode ei sunt nevoiți să prezinte mai multe acte adiționale de care aceștia de cele mai dese ori pur și simplu nu dispun. Iată de ce problema ce ține de aprecierea valorii în vamă este legată nu atât de acțiunile colaboratorilor noștri, cât de dorința importatorilor înșiși să indice niște prețuri ireal de reduse pentru marfa importată. Dacă Serviciul Vamal n-ar fi ocupat o poziție tranșantă la acest capitol atunci bugetul ar fi ratat 448 mln. de lei. În anul 2018, instituția noastră a asigurat acumularea la buget a 21,41 mlrd. de lei sub formă de plăți vamale, adică cu 1 mlrd. de lei mai mult decât în anul precedent, deși din cauza diferenței cursului de schimb valoarea importului s-a redus substanțial.

La ce etapă se află elaborarea noului Cod Vamal și ce noutăți absolute va conține acesta? În ce măsură toate acestea au vreo legătură cu DCFTA?

În primul rând, aș vrea să accentuez că actualul Cod Vamal cu modificările și completările făcute în ultimul timp oferă atât Serviciului Vamal, cât și reprezentanților mediului de afaceri posibilitatea de a activa fără impedimente. 

Totuși, elaborarea noului Cod practic este încheiată. Sperăm că deja în curând acesta va fi și aprobat. Necesitatea de a adopta un nou cod a fost determinată de angajamentele Moldovei de a-și armoniza legislația din domeniul vamal cu normele UE. În noul Cod Vamal sunt utilizate niște formulări mai clare și mai univoce, acesta conține niște ajustări redacționale și alte inovații care au menirea să facă legislația vamală cât se poate de clară, de simplă și de consecventă. Mai mult, noul Cod a fost elaborat cu implicarea experților naționali și internaționali cu scopul de a crea în Moldova un sistem vamal modern și eficient în toate aspectele sale de activitate. 

În special, toate regimurile vamale în noul Cod Vamal vor corespunde întru totul prevederilor legislației UE. Respectiv, regimul de import, bunăoară, va însemna regimul de punere a mărfii în circulație pe teritoriul RM. La fel, și celelalte regimuri vor fi aplicate în același mod ca și în țările UE. 

Toate aceste acțiuni, inclusiv elaborarea noului Cod Vamal, au o legătură directă cu angajamentele Moldovei asumate în cadrul DCFTA și, în general, în cadrul Acordului de Asociere. 

În ultima perioadă, Serviciul Vamal s-a implicat activ în modernizarea infrastructurii punctelor de trecere și a terminalelor vamale interne. Este și această activitate prevăzută de angajamentele noastre asumate față de UE?

Și da, și ba. Avem nevoie de infrastructură nu pentru a raporta celor de la UE, dar pentru a asigura activitatea normală a organelor vamale și a crea condițiile necesare pentru oameni, pentru toți cei care traversează punctele vamale. Și totuși aceste activități sunt necesare și pentru a realiza prevederile DCFTA la capitolele ce țin de vamă. Spre regret, mai mult timp respectivelor aspecte nu le-a fost acordată atenția necesară. Acum suntem nevoiți să recuperăm și să identificăm mijloace adiționale pentru a realiza în măsură deplină sarcinile impuse Serviciului Vamal în conformitate cu DCFTA. Pe parcursul ultimilor trei ani, pentru modernizarea infrastructurii au fost investiți în total 78,7 mln. de lei proveniți din bugetul de stat și din asistența donatorilor. 

În particular, am declarat anul 2019 „Anul modernizării și extinderii infrastructurii posturilor vamale”. Prioritatea acestei perioade va fi deschiderea a trei zone de control vamal în vecinătatea imediată a punctelor de trecere „Sculeni”, „Costești” și „Giurgiulești”, în acest scop din bugetul de stat fiind deja alocate 12,7 mln. de lei. În cadrul punctelor enumerate vor fi efectuate toate procedurile de vămuire pentru transportatori. Punctul „Otaci” modernizat în anul 2018 a demonstrat pe cât de eficientă poate fi concentrarea tuturor serviciilor vamale în zona de control. 

În plus, la Chișinău urmează a fi construit un terminal vamal cu suprafața totală de 30 ha care va corespunde tuturor rigorilor internaționale.

În baza Programului Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020 finanțat de UE și de guvernele celor două state vor fi reconstruite trei puncte de trecere, fiind vorba despre „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Galați”. Bugetul proiectului constituie peste 10 mln. de euro. Certitudinea că acest proiect comun cu partenerii din România va fi unul de succes este asigurată de exemplul proiectului de modernizare a punctului „Palanca-Maiaki-Udobnoie” încheiat la sfârșitul anului 2018. Aici controlul mărfurilor și persoanelor este desfășurat în comun cu experții din Ucraina. Pentru reconstrucția și „europenizarea” punctului de trecere au fost alocate 6,18 mln. de euro. Capacitatea de tranzit este evaluată la maxim 600 de mii de persoane anual.

Investițiile în infrastructură sunt însoțite și de tehnologizarea corespunzătoare a punctelor de trecere. Pe parcursul ultimului an Vama a beneficiat de 111 automobile noi pentru colaboratori, scanere pentru efectuarea controlului la aeroport și la nodul de cale ferată de la Ocnița. Apropo, este primul scanner de acest gen din regiune. Asigurarea cu echipamente, la fel, este susținută de către partenerii externi – Uniunea Europeană, China și alte țări. 

Vrem să accentuăm că scopul modernizării rezidă nu doar în crearea unor condiții pentru activitatea vameșilor care să corespundă rigorilor moderne și sarcinilor ce stau în fața lor, dar și în oferirea unui confort maxim persoanelor și transportatorilor care traversează frontiera. În acest context este relevant, bunăoară, faptul că în cadrul punctelor de trecere vor fi amenajate 22 de grupuri sanitare. Dintre acestea șase au și fost date în exploatare la hotarul cu România. Alte patru vor fi amenajate deja în anul curent în cadrul punctelor „Tudora”, „Mirnoe”, „Otaci” și „Criva”. Trebuie să constatăm că anterior astfel de „fleacuri” în general lipseau din agendă fiind ignorate ani buni. 

Câte acte permisive sunt necesare în prezent pentru a efectua exportul de produse în UE și cu cât a fost redus numărul acestora pe parcursul celor 4 ani de aplicare a DCFTA?

Dacă e să ne referim nemijlocit la activitatea Serviciului Vamal atunci pentru noi este suficientă prezentarea a trei acte obligatorii stipulate de Hotărârea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2015 „Pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova” fiind vorba despre declarația vamală, invoice (factură) și documentele de transport. 

În plus, mai există o serie de acte (fiind 16 la număr în prezent) prevăzute de anexa nr. 1 la Legea nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.

Acestea urmează să fie prezentate pentru importul/exportul unor anumite tipuri de mărfuri și sunt eliberate de diferite instituții de stat: Agenția Servicii Publice, ANSA, Agenția de Mediu și alte autorități. 

Serviciul Vamal nu poate influența numărul acestor acte deși noi permanent participăm la discutarea procedurilor de liberalizare a comerțului și susținem toate propunerile rezonabile în acest sens. 

Vă mulțumesc pentru interviu. 

Dmitri Kalak