Școlile profesionale de altă dată, readuse la viață de investitorii străini

Școlile profesionale de altă dată, readuse la viață de investitorii străini
Sursa foto: DCFTA.MD

Zonele Economice Libere sunt un instrument de atragere a investițiilor în țara noastră, dar și de promovare a exporturilor. Factorul principal care sporește atractivitatea acestora îl constituie regimul fiscal și juridic de care beneficiază rezidenții. Semnarea de către Republica Moldova, în 2014, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a oferit o doză suplimentară de încredere investitorilor străini și a impulsionat dorința acestora de a veni în țara noastră. Cele mai mari companii au ales să vină în Zonele Economice Libere.

Unele voci spun însă că ZEL-urile nu aduc o plusvaloare însemnată economiei și/sau societății, așa cum produsele lor sunt clasificate drept reexporturi, iar valoarea adăugată le revine doar beneficiarilor finali, cu alte cuvinte companiilor străine care comandă produsele de aici. Realitatea se pare însă că își are argumentul său.

Până mai ieri, Republica Moldova căuta să „pescuiască” investitorii străini ademenindu-i cu forța de muncă ieftină. Fenomenul masiv al migrației, dar și discrepanțele dintre oferta de specialiști și cererea angajatorilor a făcut ca acesta să nu mai fie un punct forte pentru țara noastră. Or, o barieră considerabilă în calea investițiilor și a creării de noi locuri de muncă este tocmai lipsa forței de muncă calificate, conform cerințelor pieței. 

Anume cererea marilor rezidenți ai Zonelor Economice Libere a făcut ca această temă să redevină actuală.

„Investițiile vin acolo unde este și profit. Bineînțeles că Moldova, ca și alte țări din regiune, cum ar fi Ucraina de exemplu, mai sunt încă atractive anume din acest punct de vedere al forței de muncă ieftine. Dar, nu este chiar atât de simplu. Piața noastră devine deja îngustă pentru proiecte mari. Până când vom fi atractivi, nu pot spune, totul este în comparație”, declara în noiembrie 2018, directorul SEBN MD, Igor Corman, în cadrul Moldova Business Week.

Soluția identificată de investitori a fost încheierea parteneriatelor cu școlile profesionale și dezvoltarea sistemului de învățământ dual, similar celui existent în Germania. 

Învățământul dual este un concept inovativ de pregătire a forței de muncă calificate, pe măsura necesităților angajatorilor locali, dar și a investitorilor străini. Acesta presupune că, pe parcursul studiilor, elevii instituțiilor de învățământ profesional tehnic primesc instruiri teoretice și practice atât în cadrul instituției, cât și la agentul economic partener, în condiții reale de muncă și cu achitarea lunară a unui salariu de ucenicie. 

Compania pune la dispoziția elevilor un maistru-instructor, care îi asistă în momentul în care elevii lucrează la echipamentele și utilajele din cadrul întreprinderii. Treptat, elevii ajung să preia sarcini și responsabilități asemeni unui asemeni unui angajat.

Stelian Roibu este un tânăr de 17 ani din satul Morozeni, raionul Orhei. După absolvirea celor 9 clase de gimnaziu în satul natal, a mers să-și continue studiile în cadrul Școlii Profesionale din Orhei, la specialitatea de electromontor utilaj dispecerat și teleautomatică. L-am surprins în sala de curs asamblând un modul pentru Volkswagen T6 PA. Spune că îi place ceea ce face, pentru că „e un lucru ușor, dar și bine plătit”. 

„Am văzut că este o profesie nouă și am zis să încerc. Sunt pasionat de mașini. Știu cum e construit tot cablajul mașinii. Pe parcurs pot deveni un mecanic”, spune tânărul.

În fiecare săptămână, Stelian petrece două zile în sala de curs de la școală și alte trei zile în cadrul întreprinderii SEBN MD, filiala din Orhei a companiei japonezo-germane Sumitomo Electric Bordnetze SE. 

„La noi deja se calculează și stagiul de muncă, de doi ani. La întreprindere e bine, este echipament modern, oamenii sunt veseli, beneficiem de un prânz cald și transport gratuit. Fratele meu tot și-a făcut studiile la Școala Profesională și acum este angajat la întreprindere. Este sudor și are un salariu de 7-8 mii de lei. Eu acum am un salariu de ucenic de 1.750 de lei. Îmi doresc să rămân și să lucrez acasă, în Republica Moldova”, mai spune Stelian. 

Din salariul de ucenic elevii spun că reușesc să-și acopere cheltuielile de cazare în cămin, alimentele și alte necesități personale.
 
„Îmi doresc să lucrez aici. Știu că imediat după terminarea studiilor va fi loc de muncă garantat în întreprindere. Mama, de curând, a plecat peste hotare. Tatăl meu are și el gând să o urmeze. Eu le-am spus că mai întâi vreau să lucrez aici, să fac ceva aici și apoi voi mai vedea dacă plec sau nu”, menționează Dan Serbaniuc, originar din satul Cișmea, raionul Orhei, elev și el la Școala Profesională din Orhei. 

SEBN MD, rezident al Zonei Economice Libere Bălți, este una dintre companiile care implementează cu succes învățământul dual, oferindu-le un viitor acasă tinerilor care-și doresc acest lucru.

„Avem interesul investitorilor, dar avem o problemă reală cu care ne confruntăm – lipsa forței de muncă și mai ales a forței de muncă calificate. Tocmai de aceea cred că acest sistem dual, cu toate greutățile renașterii lui, este binevenit. În primul rând, întreprinderile trebuie să înțeleagă că e nevoie să investim în viitor, în viitorul specialiștilor de care avem nevoie și chiar dacă nu este un rezultat imediat, pentru că noi nu știm care dintre tineri vor corespunde și câți dintre ei vor dori să rămână, trebuie să fim realiști și să gândim pe termen lung. Altă soluție nu văd. Sigur că noi suntem foarte interesați ca toți cei care vin să muncească la noi să ne rămână fineli, pentru că investim în ei, în pregătirea lor și dorim să lucrăm cât mai mulți ani împreună. Dar, cu acest fenomen al migrației, noi nu putem să concurăm. Ceea ce putem face e să creăm locuri de muncă în condiții bune și să devenim atractivi pe termen lung”, a subliniat, în context, directorul companiei, Igor Corman. 

În prezent, la SEBN MD sunt încadrați, prin învățământul dual, 42 de elevi ai Școlii Profesionale. În total, instituția de învățământ are 7 grupe de elevi care studiază diferite meserii prin învățământul dual. Începând cu luna septembrie, la Școala din Orhei vor fi deschise și programe noi, cum ar cursurile pentru cusătorese. 

„Am simțit că e necesară o schimbare în instruirea profesională reieșind din ce-și dorește piața muncii. Până acum, elevii veneau, dar până la finalizarea studiilor mulți dintre ei abandonau. Atunci am încercat să găsim alte forme, alte metode noi de a instrui. Dacă anterior, elevii, când mergeau să activeze în cadrul unei întreprinderi, aveau nevoie de câteva luni pentru a se adapta, pentru a cunoaște toate utilajele, acum, prin această formă de instruire care presupune 30% în instituție, 70% în întreprindere, la finalul studiilor acesta este deja capabil să execute lucrările la nivelul muncitorului care este în întreprindere”, a declarat directorul Școlii Profesionale, Sergiu Munteanu.

Învățământul dual este un sistem dezvoltat în Germania. Șefa diplomației germane de la Chișinău spune că procesul este unul binevenit și pentru întreprinderile mici. 

„O parte din colaborarea noastră cu Republica Moldova este orientată spre dezvoltarea economică durabilă. Pentru a veni aici, toți investitorii, nu doar cei germani, au nevoie de cadre, de specialiști calificați. În opinia noastră este important ca aici, în Republica Moldova, să fie create locuri de muncă pentru specialiștii calificați, pentru ca tinerii să-și poată face un viitor aici, acasă. În Germania avem o experiență pozitivă în ceea ce privește învățământul dual, anume la Întreprinderile Mici și Mijlocii. Considerăm că este un model potrivit și pentru alți parteneri”, a subliniat Ambasadoarea Republicii Federale Germania în Republica Moldova, Angela Ganninger.

Prima companie care a implementat învățământul dual în Republica Moldova a fost Draxlmaier, tot o companie germană, rezident al Zonei Economice Libere Bălți, printr-un proiect demarat în 2014, împreună cu Școala Profesională din Bălți. Ulterior, Draxlmaier a deschis o facultate de inginerie în transport la Universitatea din Bălți. Tot Draxlmaier a inițiat la Universitatea Tehnică un proces de cercetare și dezvoltare, studenții fiind antrenați într-un proces de modelare a prototipurilor interioarelor de mașini. 

În prezent, în Republica Moldova, aproximativ 70 de companii din Bălți, Fălești, Rezina, Orhei, Chișinău, Hîncești, Nisporeni, Сăușeni, Ștefan-Vodă, Cahul și Ceadîr-Lunga sunt implicate în formare profesională duală în colaborare cu circa 30 de instituții de învățământ profesional tehnic. Aproximativ 1.500 de elevi sunt instruiți conform acestor programe de formare, 60% din numărul total de absolvenți fiind angajați în câmpul muncii.

În noiembrie 2018, la Strășeni a fost deschis Colegiul de Inginerie unde, prin utilizarea metodelor sistemului de instruire dual, sunt pregătiți specialiști și muncitori calificați pentru rezidenți ai Zonelor Economice Libere, dar și pentru ramuri ale economiei naționale.

Victoria Dumbravă

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.