Questions and answers

AA/DCFTA

Pentru a obține un brevet de invenție, este necesar de a depune o cerere de brevet de invenție, pe un formular-tip aprobat de AGEPI și materialele cererii, care conțin descrierea, revendicările, desenele și rezumatul, procura după caz, iar etapele de examinare sunt următoarele: examinarea formală, preliminară, de fond, publicarea cererii, opoziția, eliberarea și menținerea în vigoare a brevetului.

Atît modelul de cerere cît și condițiile de completare a acesteia, inclusiv a documentelor anexate, le puteți găsi pe pagina oficială a AGEPI. În mod schematic procedura de brevetare a unei invenții ar arăta astfel:

AA/DCFTA

Menționăm că Serviciul Vamal este instituție abilitată doar cu funcția de gestionare a contingentelor tarifare pentru importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova. Totodată, referitor la subiectul exportatorilor de produse agricole cu caracter sezonier, specificăm că Serviciul Vamal a inițiat modificarea legislației, în vederea simplificării condițiilor de acordare a statutului de exportator aprobat, privind reducerea frecvenței exporturilor. Astfel, prin Legea 302/2018 au fost modificate prevederile art. 2154 din Codul Vamal, Legea nr. 1149/2000, iar în prezent mai mulți exportatori de mărfuri cu originea preferențială RM sunt eligibili pentru obținerea statutului de exportator aprobat.

AA/DCFTA

Una din regulile de origine preferențială aplicabile la stabilirea caracterului originar al produsului finit este regula valorii adăugate. Procentul acestei valori nu este unul stabil și diferă în funcție de poziția tarifară a produsului finit. În conformitate cu art. 1 din Apendicele I la Convenția PEM, valoarea adăugată reprezintă diferența dintre prețul franco fabrică al produsului finit fabricat (valoarea în condițiile de livrare EXW) și valoarea în vamă a fiecărui material încorporat originar sau, în cazul în care valoarea în vamă nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, primul preț plătit pentru aceste materiale.

AA/DCFTA

Cumulul de origine este prevăzut de art. 3 din Apendicele I la Convenția PEM.

Potrivit prevederilor din art. 3, cumulul se aplică în următoarele cazuri:

  • există un acord preferențial comercial între părțile contractante care participă la obținerea caracterului originar și părțile contractante de destinație;
  • materialele și produsele au dobândit caracter originar prin aplicarea unor reguli de origine identice – cele prevăzute de Convenția PEM;
  • avizele prin care se indică îndeplinirea cerințelor necesare pentru aplicarea cumulului (matricea de cumulare) au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria C) și în părțile contractante care sunt parte la acordurile relevante, conform propriilor proceduri.

Principiul cumulului oferă o serie de beneficii economice pentru Republica Moldova. Astfel, aplicarea unui set de reguli de origine preferențială unice pentru toate țările membre la Convenția PEM, creează un mediu favorabil şi transparent pentru schimburile comerciale, totodată servind drept platformă perfectă pentru identificarea furnizorilor de materie primă şi a noi piețe de desfacere în întreaga regiune Euro-Mediteraneeană. 

Prin urmare, materia primă originară din țările cu care RM aplică cumulul, utilizată la producerea produsului finit exportat din RM, va fi examinată la stabilirea originii preferențiale ca componentă originară din RM, nefiind necesar de a fi supusă prelucrării suficiente prevăzută în Apendicele I la Convenția PEM.

Menționăm că, la moment, în conformitate cu Avizul Comisiei privind aplicarea Convenției regionale cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene sau a protocoalelor referitoare la regulile de origine care prevăd cumulul diagonal între părțile contractante la această convenție, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C325/6 din 14.09.2018, Republica Moldova poate aplica cumulul cu Uniunea Europeană, țările CEFTA și Republica Turcia.

AA/DCFTA

În conformitate cu prevederile pct.2 al Anexei XV „ELIMINAREA TAXELOR VAMALE” din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112 din 02.07.2014: ”Produsele enumerate în anexa XV-A (se anexează) sunt importate în Uniune fără taxe vamale în limitele contingentelor tarifare stabilite în anexa respectivă. Nivelul taxelor vamale aplicabile naţiunii celei mai favorizate (NCMF) va fi aplicat importurilor care vor depăşi limita contingentului tarifar”.

Mecanismul de administrare a cotelor este descris detaliat în Hotărîrea Guvernului nr.971 din 17.11.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind administrarea contingentelor tarifare la importul/exportul mărfurilor în/din Republica Moldova şi abrogarea unor hotărîri ale Guvernului.

Potrivit prevederilor pct.4 din Regulament, Serviciul Vamal administrează sistemul contingentelor tarifare prin intermediul SIIV “Asycuda World”.

Nr. de ordine Cod NC 2012 Denumirea produsului Volum (tone) Nivelul taxei
1 07020000 Tomate, în stare proaspătă sau refrigerată 2000 scutire
2 07032000 Usturoi în stare proaspătă sau refrigerată 220 scutire
3 08061010 Struguri de masă, proaspeţi 10000 scutire
4 08081080 Mere, proaspete, altele decât mere pentru fabricarea băuturilor fermentate sau nefermentate, prezentate în vrac, de la 16 septembrie la 15 decembrie 40000 scutire
5 08094005 Prune, proaspete 10000 scutire
6 20096110 Suc de struguri, incl. must, nefermentat, cu o valoare brix de maximum 30 la 20°C, în valoare de peste 18 EUR/100 kg, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, altul decât cel cu conţinut de alcool 500 scutire
20096919 Suc de struguri, incl. must, nefermentat, cu o valoare brix de peste 67 la 20°C, în valoare de peste 22 EUR/100 kg, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, altul decât cel cu conţinut de alcool
20096951 Suc de struguri concentrat, incl. must, nefermentat, cu o valoare brix de peste 30 dar maximum 67 la 20°C, în valoare de peste 18 EUR/100 kg, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, altul decât cel cu conţinut de alcool

 

20096959 Suc de struguri, incl. must, nefermentat, cu o valoare Brix de peste 30 dar de maximum 67 la 20°C, în valoare de peste 18 EUR/100 kg, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, altul decât cel concentrat sau cu conţinut de alcool

Totodată, conform prevederilor pct.9 al Regulamentului sus enunţat, Serviciul Vamal autorizează exportul în cadrul contingentelor tarifare cu efectuarea obligatorie a controlului vamal documentar, în baza analizei criteriilor de risc şi a controlului fizic. Sistemul de administrare a contingentelor tarifare se bazează pe principiul “primul venit, primul servit”, în baza înregistrării în SIIV “Asycuda World” a declaraţiei vamale.

AA/DCFTA

În mod normal, autoritățile de control care efectuează controale la import încearcă să finalizeze cât mai repede toate activitățile de control, iar aceste controale durează de obicei nu mai mult de câteva ore. Cu toate acestea, durata exactă a controalelor depinde de o serie de factori, cum ar fi: tipul punctului de intrare (aeroport, port maritim, drum, cale ferată etc.), tipul mijloacelor de transport; intensitatea traficului; tipul de produse importate; tipul ambalajului; volumul mărfurilor importate; numărul de personal; facilitățile la punctul de intrare; etc.

Pentru punctele de intrare mai puțin ocupate, timpul normal de inspecție a produselor perisabile, dacă nu s-au constatat încălcări, nu trebuie să depășească 2 ore din momentul de contactare a operatorilor de către inspectori. În punctele de intrare mai aglomerate, în special aeroporturile (cum ar fi Heathrow, Frankfurt, Stockholm, Amsterdam etc.), activitățile de inspecție pot dura mai mult din cauza importurilor intense și a diversității acestora.

Vă rugăm să rețineți că controalele privind siguranța alimentelor și furajelor nu sunt singurele care sunt efectuate la import - majoritatea formalităților ce țin de import sunt proceduri vamale, iar alte autorități de control a alimentelor și furajelor depind foarte mult de procedurile aplicate de principalele autorități transfrontaliere (în principal Serviciul Poliției de Frontieră și Vamă).

AA/DCFTA

1. În comerțul preferențial cu statele membre ale Uniunii Europene sunt aplicate regulile de origine preferențiale prevăzute de Convenția Regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (Legea nr. 111 din 28.05.2015) – Convenția PEM, iar ca dovadă de origine poate servi certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 sau declarația de origine aplicată pe un document comercial.

Procedura de eliberare a certificatelor de origine preferențială este reglementată de Hotărîrea Guvernului nr. 761 din 17.09.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea, eliberarea şi controlul ulterior al certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor (în continuare - Regulament). 

Potrivit pct. 35 din Regulament, certificatul de circulație a mărfurilor EUR.1 se eliberează în baza cererii – declarație, completată de către exportator sau de către reprezentantul său, pe propria şi deplina sa responsabilitate.

Cererea-declarație urmează sa fie însoțită de actele prevăzute de pct. 36 și, după caz, pct. 38 din Regulamentul menționat, care vin să confirme caracterul originar al mărfurilor, conform regulii de origine aplicabile. În conformitate cu anexa nr.2 la Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal, taxa care se percepe pentru eliberarea certificatului de circulație a mărfurilor EUR.1 este de 6 euro.

2. În cazul solicitării unui certificat de origine preferențială pentru prima dată, este parcursă procedura sus-menționată prin prezentarea cererii-declarație însoțită de documentele justificative, la biroul vamal în raza de activitate a căruia agentul economic este înregistrat/are procesul de producere. 
Astfel, în vederea certificării originii preferențiale a mărfurilor, funcționarul vamal este în drept să aibă acces la încăperile de producere şi depozitele exportatorului, producătorului, să studieze procesul de producere, să solicite orice document justificativ şi să efectueze orice control pe care îl va considera necesar.

3. Menționăm că, certificatele de origine preferențială nu reprezintă un act permisiv în sensul Legii 160/2011, prin urmare nu este obligatoriu de a fi prezentat la exportul mărfurilor. Certificatele de origine preferențială sunt eliberate de către organul vamal la solicitarea exportatorului, doar pentru mărfurile care întrunesc regulile de origine preferențială prevăzute de acordul de comerț liber corespunzător.

AA/DCFTA

Refuzul intrării unui lot contaminat (sau altfel neconform) este cel mai simplu și mai simplu mod de a exclude riscul introducerii unei probleme fitosanitare în Uniunea Europeană. Această măsură se aplică frecvent în cazurile de transport rutier, când întoarcerea unui camion este ușor fezabilă. Cu toate acestea, în anumite situații, o astfel de respingere este pur și simplu imposibilă, în special în cazurile de transport aerian și maritim. În astfel de situații se aplică alte măsuri, a căror caracteristică este distrugerea prin îngropare sau incinerare profundă.

Dezinfectarea este rareori aplicată din cauza problemelor de mediu, dar poate fi aplicată în special în cazurile de fructe transportate în containere închise (de asemenea, alte mărfuri, cum ar fi legumele florile, lemnul etc.). Cu toate acestea, posibilitatea utilizării tratamentului depinde de natura contaminărilor, de exemplu dacă este o insectă, ciupercă, bacterii etc., ținând cont de problemele legate de siguranța alimentelor.

În anumite situații, se poate aplica prelucrarea fructelor contaminate, cu condiția să nu existe niciun risc de evadare și infecție a unui organism dăunător. Un exemplu tipic aici ar fi fructele citrice contaminate de gangrenă citrică sau pata neagră de citrice - astfel de loturi contaminate pot fi utilizate pentru prelucrare (de exemplu, pentru suc) în loc de consum proaspăt. Cu toate acestea, această măsură foarte specifică ar fi aplicată în UE de țările în care nu are loc producția de citrice în aer liber, de ex. în Regatul Unit, Suedia, Finlanda, etc. Țări precum Italia, Franța, Spania, Grecia nu ar fi de acord niciodată să aplice o astfel de măsură din cauza riscului ridicat pentru culturile lor.

Decizia cu privire la posibilele măsuri ce trebuie aplicate în cazurile de confiscare a loturilor de fructe contaminate de organisme dăunătoare este luată întotdeauna de autoritățile locale de sănătate a plantelor, ținând cont de circumstanțele specifice la un într-un anumit punct de intrare. Gama de măsuri posibile este prevăzută la Articolul 13c punctul 7 din Directiva 2000/29 / CE; aceste măsuri sunt următoarele:

  • refuzul intrării în Comunitate a întregului lot sau a unei părți a lotului,
  • plasarea, sub supraveghere oficială, în conformitate cu procedura vamală corespunzătoare, în timpul deplasării pe teritoriul Comunității, către o destinație în afara Comunității,
  • îndepărtarea din lot a produselor infectate / infestate,
  • distrugerea,
  • impunerea unei perioade de carantină până când rezultatele examinărilor sau testelor oficiale sunt disponibile,
  • în mod excepțional și numai în circumstanțe specifice, un tratament adecvat atunci când organul oficial responsabil al Statului Membru consideră că, ca urmare a tratamentului, condițiile vor fi îndeplinite și riscul de a răspândi organisme dăunătoare este înlăturat.
AA/DCFTA

Nu există prevederi specifice ale UE referitoare la transportul livrărilor frecvente și mici și acestea sunt supuse regulilor generale de transport. Indiferent de mărimea ambalajelor individuale și a volumelor totale, dacă conținutul constituie mărfuri reglementate, aceste mărfuri sunt prezentate controlului oficial. Preocupările specifice sunt legate de marcarea și etichetarea corespunzătoare a unor astfel de pachete mici (pentru a fi siguri că toate etichetele sunt corecte). Cu toate acestea, ar putea exista unele cerințe specificate de partenerii de afaceri care trebuie respectate de exportatori, dar acest lucru nu intră în sfera de interese a serviciilor de control al importurilor.

O preocupare importantă în cazul livrărilor mici sunt Internetul și alte vânzări la distanță, care sunt, deocamdată, reglementate, dar nu sunt acoperite în mod special de sisteme eficiente de control ale UE. Noua lege se va aplica și alimentelor și furajelor vândute prin internet și alte mijloace de vinzare la distanță. În consecință, comerțul electronic și alte vânzări la distanță vor face parte din controalele oficiale.

Noul Regulament oficial privind controalele confirmă faptul că Statele Membre pot, în scopuri de control, comanda produse online fără a se identifica (ex. cumpărături mister) și pot folosi produsele achiziționate ca eșantioane oficiale. Neconformitatea poate duce la penalități indiferent de locația operatorului.

AA/DCFTA

Controlul tipic la frontieră al produselor alimentare și al furajelor constă din următoarele elemente: verificare documentară, verificare identitate și inspecție fizică. Motivele pentru oprirea unui transport în timpul controalelor la frontieră sunt consecințele neconformității sau inconsecvențelor constatate în oricare dintre aceste activități de control consecutive:

  • probleme documentare - exemple sunt: lipsa certificatelor relevante; sunt prezentate doar copii; certificate frauduloase; certificate incomplete (de exemplu, lipsa declarațiilor specifice; lipsa anumitor date; fără ștampilă; fără semnătură etc.); inserții sau ștergeri neautorizate; etc. În majoritatea cazurilor, iar dacă acest lucru este posibil, operatorilor li se va cere să furnizeze certificate completate;
  • probleme de identitate: conținutul lotului nu este în concordanță cu documentele (în ceea ce privește tipul produselor sau cantitatea acestora); dacă aceste neconcordanțe sunt grave, lotul ar putea fi respins;
  • inspecție fizică: orice tip de neconformitate constatată în timpul unei astfel de examinări (încălcări ale cerințelor sanitare, veterinare sau fitosanitare ale UE; prezența produselor interzise; materiale de contact necorespunzătoare cu alimente; încadrarea necorespunzătoare al animalelor transportate; materialul de ambalaj neconform; probleme cu mijloacele de transport; aspecte organoleptice; fraude; etichetare incorectă; prezența obiectelor străine; și multe alte motive posibile).
AA/DCFTA

Normele de import a materialelor de ambalaj din lemn (WPM) în Uniunea Europeană sunt pe deplin în conformitate cu standardul internațional FAO privind măsura fitosanitară nr. 15 privind orientările cu privire la reglementarea materialelor de ambalaj din lemn în comerțul internațional (în continuare ISPM 15) și aceste reguli sunt prezentate în mod clar în Directiva 2000/29 / CE, anexa IV, partea A, secțiunea 1, punctele 2 și 8. Pe scurt: un astfel de WPM (și orice alt lemn folosit pentru a încadra sau pentru a sprijini încărcăturile din non-lemn) trebuie:

  • să nu conțină scoarță, cu excepția oricărui număr de bucăți individuale din scoarță, dacă sunt mai puțin de 3 cm lățime (indiferent de lungime) sau, dacă sunt mai mari de 3 cm lățime, nu mai mult de 50 cm2 în suprafață , 
  • să fie supus unuia dintre prelucrările aprobate, astfel cum este specificat în anexa I la ISPM 15,
  • să afișeze o marcă specificată în anexa II la ISPM 15, care indică faptul că materialul de ambalaj din lemn a fost supus unei prelucrări fitosanitare aprobate.

Cu alte cuvinte - prezența mărcii ISPM 15 pe un astfel de WPM este o obligație și nu există nicio cerință ca un astfel de lemn să fie însoțit de un certificat fitosanitar sau de orice alt tip de atestare pe suport de hârtie. Vă rugăm să rețineți că regulile ISPM15 se referă la ambalajele din lemn utilizate pentru manipularea tuturor tipurilor de mărfuri transportate, nu numai a celor cu produse de origine vegetală.

Controalele tipice ale WPM în punctele de intrare constau în verificări dacă marca ISPM 15 este prezentă și examinarea vizuală generală dacă există simptome ale semnelor de prezență a organismelor dăunătoare. În cazul în care există suspiciuni că prelucrarea nu a fost efectuată, sau pot exista organisme dăunătoare sau, în scopuri de monitorizare, inspectorii au dreptul de a lua o probă pentru efectuarea unui examen de laborator.

Măsura tipică pentru WPM neconformă este refuzul intrării pe piață sau distrugerea produsului. Nu există restricții fitosanitare în ceea ce privește utilizarea ambalajelor de hârtie, cum ar fi cutiile de carton sau alte cutii.

AA/DCFTA

În piețele unde originea moldovenească este cunoscută, cum sunt țările Est-Europene, fructele moldovenești sunt apreciate, în special de consumatorii din generațiile mai înstărite. În aceste piețe, criteriul gustului poate constitui un avantaj pentru producătorii din Moldova. În țările Europei Vestice, cerințele tehnice vor constitui ponderea cea mai mare în decizia de achiziție, cel puțin până când producătorii moldoveni nu vor realiza campanii de promovare a fructelor pe acele piețe, pentru ca consumatorii finali să recunoască originea moldovenească și să o caute în magazine.

AA/DCFTA

Lanțurile de magazine – managerii lor de categorie.

Organismele de certificare a calității.

Inspectorii ANSA pentru aspectele fitosanitare.

Specialiștii independenți sau ai formelor asociative de producători.

AA/DCFTA

Există 2 aspecte ale acestei probleme. Unul este legat de apropierea și armonizarea legislației moldovenești privind siguranța alimentelor și sistemului de controale oficiale în domeniul hranei și furajerelor cu acquis-ul UE. În această privință, cu siguranță Moldova va fi afectată de noul Regulament privind controalele oficiale, deoarece acest lucru va avea nevoie de transpunerea și implementarea completă a Regulamentului (UE) 2017/625 (al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor) pe teritoriul Moldovei.

Noul regulament oficial privind controalele prevede modificări semnificative ale sistemului de controale oficiale în comparație cu Regulamentul CE nr. 882/2004, nu numai în ceea ce privește pregătirile și performanțele autorităților oficiale de control, ci și în ceea ce privește obligațiile operatorilor (producători, procesatori, importatori, exportatori, etc.). Regulamentul anterior, adoptat în 2004, a inițiat integrarea regulilor privind controalele oficiale.

Noul regulament îl dezvoltă în continuare, furnizând reguli de control cuprinzătoare bazate pe riscurile de pe parcursul lanțului agroalimentar. Acest lucru va permite autorităților naționale competente să-și aloce resursele acolo unde sunt cele mai necesare. Normele rigide și flexibile sunt revocate și un sistem informatic mai integrat va permite autorităților de control să aibă o abordare mai modernă de urmărire a practicilor comerciale. Principalele evoluții pot fi rezumate după cum urmează:

  • noile norme extind domeniul de aplicare al Regulamentului 882/2004, în special, pentru a acoperi normele de sănătate a plantelor și subprodusele de origine animalieră. Regulamentul prevede reguli mai specifice pentru mai multe domenii deja acoperite, de ex. sănătatea animalelor și bunăstarea animalelor. Acesta, de asemenea, permite Comisiei să adapteze cerințele de control la nevoile specifice de aplicare fiecărui sector. Un exemplu important este stabilirea frecvențelor minime de control în cazul în care riscurile o justifică;
  • operatorii din cadrul tuturor etapelor de producție, prelucrare și distribuție care se ocupă de animale, plante, alimente, furaje, mărfuri, substanțe, materiale sau echipamente sunt reglementate de noile reguli. Controalele vor fi efectuate fără notificare prealabilă, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar;
  • cu această abordare bazată pe riscuri, frecvența controalelor va fi legată de riscurile pe care un produs sau proces le prezintă în ceea ce privește frauda, sănătatea, siguranța, bunăstarea animalelor sau, în anumite cazuri, mediul înconjurător. Alți factori incluși în evaluarea riscului sunt, de exemplu, registrul anterior de conformitate al operatorului sau probabilitatea ca consumatorii să fie induși în eroare cu privire la proprietățile, calitatea, compoziția sau țara de proveniență a alimentului;
  • astfel de controale orientate vor elibera resurse pentru a se concentra asupra domeniilor în care trebuie să se acorde prioritate aplicării. Noile reguli necesită, de asemenea, o transparență sporită și o mai mare responsabilitate din partea autorităților Statelor Membre, care sunt obligate, de asemenea, să publice rapoarte anuale. Normele transparente privind calcularea taxelor necesare pentru controalele oficiale vor asigura că Statele Membre să poată asigura finanțarea corespunzătoare a serviciilor lor, iar operatorii vor putea evita supraîncărcarea;
  • noul regulament clarifică și consolidează normele privind cooperarea și asistența administrativă dintre țările UE pentru a asigura aplicarea transfrontalieră a normelor lanțului agroalimentar. Statele Membre sunt obligate să faciliteze schimbul de informații dintre autoritățile competente și alte autorități de aplicare, cum ar fi procurorii publici cu privire la posibile cazuri de neconformitate. Aceasta permite o monitorizare mai rapidă și mai eficientă a neconformității la frontieră.

Alt aspect este legat de controalele la punctele de intrare în UE la importul de produse relevante de origine moldovenească. În acest caz, regulile acestor controale nu se vor schimba dramatic în comparație cu procedurile existente de control al importurilor, însă cîteva elemente trebuie evidențiate:

  • normele fragmentate în prezent, care se aplică controalelor la frontieră pentru diferite mărfuri (animale și produse de origine animală, plante, alimente și furaje de origine vegetală) vor fi înlocuite cu un cadru unic, re-elaborat pentru a asigura o abordare rațională la controalele de frontieră, luând în considerare nevoile specifice ale tuturor sectoarelor;
  • toate loturile (inclusiv cele cu caracter necomercial) de animale și mărfuri supuse controalelor la punctele de control la frontieră vor fi supuse unor verificări documentare și de identitate. Verificările fizice (și controalele de identitate în anumite cazuri care urmează să fie stabilite prin acte delegate) vor fi efectuate cu o frecvență în funcție de riscul aferent animalelor / mărfurilor specifice sau categoriei de animale / mărfuri;
  • un set comun de reguli pentru toate animalele și mărfurile supuse controalelor oficiale la intrarea în UE va permite o abordare integrată, stabilirea priorităților intersectoriale ale controalelor în funcție de riscuri și astfel va duce la creșterea eficienței și economiilor;
  • cerințe mai stricte pentru operatorii UE înseamnă, de asemenea, un nivel crescut de măsuri de securitate și siguranță care trebuie aplicate potențialilor exportatori, în conformitate cu normele nediscriminatorii și de echivalență. Aceasta înseamnă o mulțime de evoluții necesare a fi efectuate atât de către autoritățile oficiale (ANSA), cât și de către operatori;
  • în plus, un sistem integrat de gestionare a controalelor oficiale (IMSOC) va integra toate sistemele de calcul existente (și viitoare), de ex. TRACES, RASFF și EUROPHYT pentru a asigura o utilizare optimă a datelor, în vederea reducerii sarcinilor asupra întreprinderilor și autorităților naționale și în vederea accelerării schimbului de informații între Statele Membre. Aceasta înseamnă, de asemenea, necesitatea potențialilor exportatori să se familiarizeze cu aceste sisteme IT.
AA/DCFTA

Nu există o normă reglementată cu privire la această cerință. Este mai degrabă o preferință a consumatorilor din piețele respective. Eu văd două aspecte când analizez aceste „cerințe”:

  • Aspectul calitativ și fitosanitar: prunele care au fost recoltate și ambalate fără peduncul, au locul de desprindere a pedunculului de fruct „descoperit”. În primul rând acesta este vulnerabil din punct de vedere fiziologic datorită contactului pulpei fructului cu aerului, iar în alt doilea rând acesta poate fi un loc perfect pentru dăunători. Iată de ce unii comercianți preferă prunele cu peduncul. 
  • Aspectul estetic: Atunci când se comercializează prunele cu aspect uniform și pedunculul verde, cumpărătorii consideră că procură un produs „proaspăt”. Recoltare, păstrarea și comercializarea prunei cu peduncul este mai dificilă pentru necesită muncă mai migăloasă la recoltare și amplasare în ambalaj, precum și tehnologii și unități de stocare moderne, deservite de specialiști înalt calificați. Din acest considerent, intenția de a comercializa prunele cu peduncul nu este întotdeauna încununată de „succes” – culoarea pedunculului evoluează spre maro de la verde, iar operatorii alimentari care au avut experiențe neplăcute în acest sens, nu mai doresc să procure prune cu peduncul;
AA/DCFTA

GLOBALG.A.P. este un program sau o schemă de certificare care au la bază Bunele Practici Agricole. Cu alte cuvinte, acest program presupune alinierea proceselor și practicilor din cadrul întreprinderilor agricole la niște standarde solicitate de către consumatori și formulate de către deținătorul standardului. Practic producătorul trebuie să aplice Bunele Practici Agricole concret specificate în Program. Când consideră că le are implementate, poate solicita auditul unui organism comercial acreditat de către deținătorul GLOBALG.A.P. (https://www.globalgap.org/uk_en/what-we-do/the-gg-system/certification/Approved-CBs). Această etapă va fi taxată de către organismul de certificare. Doar după efectuarea auditului și evaluarea rezultatelor, organismul de certificare va decide în baza criteriilor dacă va oferi sau nu fermierului certificatul GLOBALG.A.P. La etapa de implementare, antreprenorul poate solicita suportul specialiștilor pentru eficientizarea procesului.

AA/DCFTA

Marcajul de conformitate CE se aplică doar produselor listate în Anexa nr. 3 din Legea 235/2011 cu privire la activitățile de acreditare și de evaluare a conformității. Concomitent, condițiile de aplicare a marcajului CE sunt prezentate în fiecare reglementare tehnică din domeniul industrial, care transpun directivele de Nouă Abordare. Daca Directiva nu prevede aplicarea marcajul de conformitate CE pe produse, acesta nu se aplică. Producătorii moldoveni pot aplica marcajul CE dacă produsul este conform cu toate cerințele esențiale din reglementări tehnice aplicabile, inclusiv cu toate cerințele proceduri de evaluare a conformității (modulelor), desfășurate de către organismele de evaluare a conformității notificate (vezi și răspunsul urămor).

AA/DCFTA

Legislația europeană în domeniul tractoarelor agricole, cum ar fi Regulamentul nr.167/2013/UE, Regulamentul delegat nr.208/2015/UE, etc., stabilesc caracteristicile pentru tractoare și componentele acestora, cerințele privind omologarea și supravegherea pieței pentru tractoare, inclusiv pentru marcarea acestora. Legislația națională în domeniul respectiv, la moment, nu este elaborată și aprobată. 

Recomandări:

  • În cadrul seminarelor regionale, mediul de afaceri a sugerat crearea unui ghișeu unic care să conțină toate informațiile necesare privind marcarea / standardele / reglementările tehnice pentru toate produsele industriale și agricole;
  • De a avansa în implementarea acordului AA / DCFTA de către instituțiile statului în ceea ce privește alinierea standardelor la acquis-ul comunitar și cerințele acestuia, în special pentru produsele industriale și produsele de origine animală;

Este imperativ să se sporească capacitățile Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA) și să implice Agenția pentru astfel de acțiuni, cum ar fi:

Controlul de Stat

  • Să pună în aplicare planurile anuale de supraveghere și monitorizare a bolilor animalelor aprobate de ANSA pentru următoarele boli: gripa aviară, boala Newcastle, salmonella, ex. ANSA să colecteze probe pentru analiză de la operatorii regionali din sectorul alimentar.
  • Să pună în aplicare controlul de stat în conformitate cu Legea 50 din 28.03.2013 și cu privire la principiul evaluării riscurilor.

Laboratorul de Sănătate Animală

  • Să înceapă reparațiile capitale ale Laboratorului de Sănătate Animală pentru a îndeplini cerințele de biosecuritate;
  • Să furnizeze truse de diagnostic de laborator pentru efectuarea testelor de performanță pentru anul 2017 în vederea acreditării Laboratorului de Sănătate Animală (pentru AI, boala Newcastle, Salmonella);
  • Să efectueze la timp teste de laborator pentru toate probele colectate ca rezultat al implementării planului anual de supraveghere și monitorizare a bolilor animalelor;
  • Să asigure o gestionare eficientă și responsabilă a laboratorului național de referință (CRDV) care ar organiza administrativ Laboratorul de Sănătate Animală pentru a-și îndeplini în timp util obligațiile și pentru a asigura o comunicare adecvată cu sediul ANSA;
  • Să inițieze primele discuții cu DG Sante / Comisia Europeană privind acreditarea anumitor entități economice din RM / procesatori de carne - unități care au fost deja supuse certificării HCCP și care ar fi gata să treacă toate procedurile pre-audit / și / sau alte proceduri pentru Acreditarea UE. Este imperios necesar să reamintim că aceste acțiuni întârziate împiedică creșterea exporturilor din RM pe piața UE;
  • Să asigure coaching / consultații necesare pentru companii, ceea ce ar facilita inițierea tuturor procedurilor tehnice de obținere a certificatelor de calitate în domeniul industrial (pentru sudură, construcții metalice, producerea de tractoare, mobilier etc.).
AA/DCFTA

Prețul unui standard se calculează în dependență de numărul de pagini al standardului. Tarifele și metodologia de calcul la serviciile de comercializare a standardelor sunt stabilite în Hotărârea de Guvern nr. 1213 din 04.11.2016 cu privire la serviciile în domeniul standardizării prestate contra plată de către Institutul de Standardizare din Moldova.

AA/DCFTA

Aparatele consumatoare de combustibil gazoși la introducerea pe piața Republicii Moldova trebuie să corespundă cerințelor Hotărîrii de Guvern nr. 1329 din 13.12.2016 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice aparate consumatoare de combustibil gazoși, care transpune Directiva 2009/142/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind aparatele consumatoare de combustibili gazoși. Pentru a fi exportate în țările UE, aparatele menționate fabricate în Republica Moldova, trebuie să satisfacă cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate, proceduri de evaluare a conformității care se referă la acestea stabilite în Regulamentul UE 2016/426.

AA/DCFTA

Conform prevederilor Legii nr. 420/2006 reglementări tehnice se aprobă prin legi sau prin acte normative ale Guvernului şi respectiv, in mod obligatoriu, urmează a fi publicate în Monitorul Oficial. Lista reglementărilor tehnice din domeniile gestionate de Ministerul Economiei și Infrastructurii poate fi accesată la link-ul https://mei.gov.md/ro/content/infrastructura-calitatii.

AA/DCFTA

Conform prevederilor art. 23 din Legea 235/2011 cu privire la activitățile de acreditare și de evaluare a conformității Marcajul de conformitate SM se aplică potrivit principiilor şi normelor stabilite pentru Marcajul CE, ultimele fiind relatate la art.231 din legea prenotată.. Prezentarea grafică şi dimensiunile marcajului de conformitate SM, precum și a marcajului CE sînt cuprinse în anexe la legea prenotată. Aplicarea marcajului de conformitate SM pe produsele care nu au fost supuse procedurilor de evaluare a conformităţii în modul stabilit sau care nu corespund cerinţelor stabilite în reglementările tehnice se interzice.

Marcajului de conformitate CE poate fi aplicat doar în cazul în care produsul a fost supus procedurilor de evaluare a conformității desfășurat de producător și/sau organismele de evaluare a conformității notificate Comisiei Europene, lista cărora este publicată în baza de date a Comisiei Europene. În acest context, produsul cu marcajul de conformitate SM nu poate fi plasat pe piața UE.

AA/DCFTA

Pentru export se vor respecta cerințele minime de calitate, siguranță alimentară, prezentare și etichetare, stabilite în reglementările tehnice naționale, cum este de exemplu, Hotărârea Guvernului nr.661 13.06.2007 cu privire la aprobarea Reglementării Tehnice “Miere naturală” (Monitorul Oficial nr.90-93/707 din 29.06.2007). La fel, în cazul exportului trebuie respectate standardele/cerințele țării unde se dorește să se realizeze exportul și cerințele contractuale.

AA/DCFTA

Conform prevederilor  art. 16 din Legea nr. 20/2016 cu privire la standardizare națională dreptul  de autor asupra standardelor moldovenești aparține organismului național de standardizare (funcțiile căruia sunt atribuite Institutului de Standardizare din Moldova), iar disponibilitatea către public se efectuează prin comercializarea standardelor. Astfel, indiferent de faptul cine are nevoie de un standard moldovenesc - autorități de reglementare, autorități cu funcții de control, mediul de afaceri sau organisme de evaluare a conformității - accesul la textul standardului moldovenesc poate fi obținut doar prin procurarea acestuia. 

Tarifele la serviciile de comercializare a standardelor prestate de către Institutul de Standardizare din Moldova sunt aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 1213/2016 care sunt formate in dependența de volumul standardelor (număr de pagini).

AA/DCFTA

Aparatele consumatoare de combustibil gazoși la introducerea pe piața Republicii Moldova trebuie să corespundă cerințelor Hotărîrii de Guvern nr. 1329 din 13.12.2016 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice aparate consumatoare de combustibil gazoși. Pentru desfășurarea procedurilor de evaluare a conformității, stabilite în Hotărîrea de Guvern menționată supra, pot fi contractate următoarele organisme de evaluare a conformității acreditate.

  • Organism Certificare  produse din cadrul SRL ”Centrul Tehnic pentru Securitate Industrială şi Certificare”;
  • Laborator de Încercări din cadrul SRL „Instalco”.

Domeniile de acreditare a acestor organisme le puteți găsi accesînd  site-ul MOLDAC - www.acreditare.md  la rubrica ”Registre OEC acreditate”.

AA/DCFTA

Pentru sectorul industrial al producţiei de mobilier nu există directive europene specifice,  dar există anumite directive ce au implicații în acest sector.

Ca urmare, pentru a respecta toate cerințele la plasarea pe piața națională a  mobilei,  precum și a fi competitivi pentru export, este necesar ca producătorul să se conformeze cerințelor Legii nr. 422 din 22 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor cu modificările ulterioare.  Pentru produsele mobiliere s-au preluat un șir de standard europene privind cerințele de siguranță și încercările aferente, care sînt sub incidența Directivei 2001/95, transpusă prin Legea nr.422/2006. Cerințele de siguranță pentru mobilierul pentru copii, pentru mobilierul pliabil sau rabatabil, cel destinat bucătăriilor sau birourilor fac obiectul mai multor standard EN. 

Lista standardelor  moldovenești prin care se adoptă standarde europene armonizate pentru securitatea generală a produselor o puteți găsi la link-ul http://lex.justice.md/md/377116/
Alte standarde aferente domeniului mobilei le puteți găsi în catalogul standardelor publicat pe site-ul Institutului de Standardizare din Moldova, www.standard.md.

Totodată, Vă comunicăm, că în domeniul producţiei de mobile standardele CEN publicate sunt următoarele:

Referinţa standardului Titlul standardului Directiva
CEN/TR 14073-1:2004 Mobilier de birou -Mobilier de depozitare - Partea 1: Dimensiuni -
CEN/TR 14699:2004 Mobilier de birou - Terminologie -
CEN/TR 15349:2006 Articole fieroase pentru mobilă – Termeni pentru elemente de extensie şi componentele lor -
CEN/TR 581-4:2005 Mobilier pentru spaţii deschise– scaune şi mese pentru camping Partea 4: Cerinţe şi medote de testare pentru durabilitatea sub influenţa condiţiilor climatice -
CEN/TS 15185:2005 Mobilă – Aprecierea rezistenţei suprafeţei la abraziune -
CEN/TS 15186:2005 Mobilă – Aprecierea rezistenţei suprafaţei la zgâriere -
EN 1021-1:2006 Mobilă – Aprecierea coeficientului de inflamabilitate a mobilei tapiţate - Partea 1: Sursa de aprindere: ţigară mocnită -
EN 1021-2:2006 Mobilă – Aprecierea coeficientului de inflamabilitate a mobilei tapiţate - Partea 1: Sursa de aprindere: flacără de chibrit echivalentă -
EN 1022:2005 Mobilă pentru uz casnic - Determinarea stabilităţii -
EN 1023-1:1996 Mobilier de birou – Ecrane – Partea 1: Dimensiuni -
EN 1023-2:2000 Mobilier de birou – Ecrane – Partea 2: Cerinţe mecanice de siguranţă -
EN 1023-3:2000 Mobilier de birou – Ecrane – Partea 3: Metode de testare -
EN 1116:1995 Mobilier de bucătărie – Coordonarea dimensiunilor pentru mobilierul de bucătărie şi a dotărilor de bucătărie -
EN 1116:2004 Mobilier de bucătărie – Coordonarea dimensiunilor pentru mobilierul de bucătărie şi a dotărilor de bucătărie -
EN 1129-1:1995 Mobilă – Paturi pliante – Cerinţe de siguranţă şi testare – Partea 1: Cerinţe de siguranţă 2001/95/EC
EN 1129-2:1995 Mobilă – Paturi pliante – Cerinţe de siguranţă şi testare – Partea 2: Metode de testare 2001/95/EC
EN 1130-1:1996 Mobilă – Leagăne şi paturi de copil cu plase laterale pentru uz casnic – Partea 1: Cerinţe de siguranţă 2001/95/EC
EN 1130-2:1996 Mobilă – Leagăne şi paturi de copil cu plase laterale pentru uz casnic – Partea 2: Metode de testare 2001/95/EC
EN 12227-1:1999 Ţarcuri pentru uz domestic - Partea 1: Cerinţe de siguranţă -
EN 12227-2:1999 Ţarcuri pentru uz domestic - Partea 2: Metode de testare -
EN 12720:1997 Mobilă – Aprecierea rezistenţei suprafeţei la lichide reci (ISO 4211:1979 modificat) -
EN 12721:1997 Mobilă – Aprecierea rezistenţei suprafeţei la caldura provocată de surse umede (ISO 4211-2:1993 modificat) -
EN 12722:1997 Mobilă – Aprecierea rezistenţei suprafeţei la căldura provocată de surse uscate (ISO 4211-3:1993 modificat) -
EN 12727:2000 Mobilă - Metode de testare şi cerinţe pentru rezistenţă şi durabilitate -
EN 13150:2001 Mese de lucru pentru laboratoare – Dimensiuni, cerinţe de siguranţă şi metode de testare -
EN 1334:1996 Mobilă pentru uz casnic – Paturi şi saltele – Metode de măsurare şi toleranţa recomandată -
EN 1335-1:2000 Mobilier de birou – Scaun de birou –Partea 1: Dimensiuni – Determinarea dimensiunilor -
EN 1335-1:2000/AC:2002 Mobilier de birou – Scaun de birou –Partea 1: Dimensiuni – Determinarea dimensiunilor -
EN 1335-2:2000 Mobilă de birou – Scaun de birou – Partea 2: Cerinţe de siguranţă -
EN 1335-3:2000 Mobilă de birou – Scaun de birou – Partea 3: Metode de testare a siguranţei -
EN 13453-1:2004 Mobilă - Paturi suprapuse şi paturi înalte pentru uz non-casnic – Partea 1: Cerinţe de siguranţă, rezinstenţă şi durabilitate -
EN 13453-2:2004 Mobilă – Paturi suprapuse şi paturi înalte pentru uz non-casnic - Partea 2: Metode de testare -
EN 13721:2004 Mobilă - Aprecierea gradului de reflectanţă -
EN 13722:2004 Mobilă – Aprecierea gradului de strălucire -
EN 13761:2002 Mobilier de birou – Scaune de vizitator -
EN 14072:2003 Sticla în mobile – Metode de testare -
EN 14073-2:2004 Mobilier de birou – Mobilă de stocare - Partea 2: Cerinţe de siguranţă -
EN 14073-3:2004 Mobilier de birou – Mobilă de stocare – Partea 3: Metode de testare pentru determinarea stabilităţii şi rezistenţei structurii -
EN 14074:2004 Mobilier de birou – Mese şi birouri şi mobilier de stocare – Metode de testare pentru determinarea rezistenţei şi a durabilităţii pieselor mobile -
EN 14434:2004 Table de scris pentru instituţii educaţionale – Cerinţe ergonomice, tehnice şi de siguranţă şi metode de testare pentru acestea -
EN 14727:2005 Mobilier de laborator – Unităţi de stocare pentru laboratoare – Cerinţe şi metode de testare -
EN 14749:2005 Unităţi de stocare pentru uz domestic şi bucătării - Cerinţe de siguranţă şi metode de testare -
EN 1725:1998 Mobilă pentru uz casnic - paturi şi saltele – Cerinţe de siguranţă şi metode de testare -
EN 1728:2000 Domestic furniture - Seating - Test methods for the determination of strength and durability -
EN 1729-1:2006 Mobilă – Scaune şi mese pentru unităţi educaţionale – Partea 1: Dimensiuni funcţionale -
EN 1729-2:2006 Mobilă – Scaune şi mese pentru instituţii educaţionale – Partea 2: Cerinţe de siguranţă şi metode de testare -
EN 1730:2000 Mobilă pentru uz casnic – Mese – Metode de testare pentru determinarea rezistenţei, durabilităţii şi stabilităţii -
EN 1957:2000 Mobilă pentru uz casnic – Paturi şi saltele – Metode de testare pentru determinarea caracteristicilor funcţionale -
EN 527-1:2000 Mobilier de birou – Mese de lucru şi birouri – Partea 1: Dimensiuni -
EN 527-1:2000/AC:2002 Mobilier de birou – Mese de lucru şi birouri – Partea 1: Dimensiuni -
EN 527-2:2002 Mobilier de birou – Mese de lucru şi birouri – Partea 2: Cerinţe mecanice de siguranţă -
EN 527-3:2003 Mobilier de birou – Mese de lucru şi birouri – Partea 3: Metode de testare pentru determinarea stabilităţii şi a rezistenţei mecanice a structurii -
EN 581-1:2006 Mobilier de exterior –Scaune şi mese pentru camping, pentru uz casnic sau Partea 2: Cerinţe generale de siguranţă -
EN 581-3:1999 Mobilier de exterior - şi mese pentru camping, pentru uz casnic Partea 3: Cerinţe mecanice de siguranţă şi metode de testare pentru mese 2001/95/EC
EN 597-1:1994 Mobilă – Aprecierea gradului de inflamabilitate a saltelelor şi a bazelor de pat tapiţate - Partea 1: Sursa de aprindere: ţigara mocnita -
EN 597-2:1994 Mobilă – Aprecierea gradului de inflamabilitate a saltelelor şi a bazelor de pat tapiţate - Partea 1: Sursa de aprindere: flacara de chibrit echivalentă -
EN 716-1:1995 Mobilă - Pătuţuri de copil şi paturi de campanie pliante pentru uz domestic - Partea 1: Cerinţe de siguranţă -
EN 716-2:1995 Mobilă - Pătuţuri de copil şi paturi de campanie pliante pentru uz domestic - Partea 1: Metode de testare -
EN 747-1:1993 Mobilă –Pătuţri suprapuse pentru uz domestic – Partea 1: Cerinţe de siguranţă -
EN 747-2:1993 Mobilă – Paturi suprapuse pentru uz casnic – Partea 2: Metode de testare -
ENV 12520:2000 Mobilă pentru uz casnic - Scaune– Cerinţe mecanice şi de structură pentru siguranţă -
ENV 12521:2000 Mobilă pentru uz casnic – Mese – Cerinţe mecanice şi de structură pentru siguranţă -
ENV 13759:2000 Mobilă pentru uz casnic -Scaune – Metode de testare pentru determinarea durabilităţii mecanismelor de înclinare şi basculare şi a mecanismelor operaţionale ale canapelelor extensibile -
ENV 14443:2004 Mobilă pentru uz casnic- Scaune– Metode de testare pentru durabilitatea tapiţeriei. -
ENV 581-2:2000 Mobilă pentru exterior – Scaune şi mese pentru camping, pentru uz casnic- Partea 2: Cerinţe mecanice de siguranţă şi metode de testare pentru luarea de probe -

Cu referire la produsele textile, Vă comunicăm, că în UE este în vigoare Regulamentul 1007/2011, obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre. În Republica Moldova nu exista cadrul legal care reglementează domeniul textilelor. 

Cu toate acestea domeniul textilelor poate fi sub incidența Directivei 89/686/EEC privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentul individual de protecție transpusă în legislația națională prin Hotărîrea Guvernului nr.1289 din  02.12.2016  pentru aprobarea Reglementării tehnice privind echipamentul individual de protecţie. Lista standardelor  moldovenești prin care se adoptă standarde europene armonizate pentru echipamentul individual de protecţie o puteți găsi la link-ul http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=339843.

Standarde aferente domeniului textilelor poate fi găsit în catalogul standardelor publicat pe site-ul Institutului de Standardizare din Moldova, www.standard.md.

Standarde ce țin de calitatea și producerea mobilei pot fi procurate la Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Business Suport în Standardizare (date de contact: 022 905 307/022 905 303).

AA/DCFTA

Activitatea de acreditare este o activitate de autoritate publică recunoscută oficial, care  se realizează de către Centrul Naţional de Acreditare, desemnat în calitate de organism naţional unic de acreditare, cu denumirea abreviată “MOLDAC” care este recunoscut la nivel european ți internațional.
În anul 2017  Centrul National de Acreditare MOLDAC a devenit semnatar al Acordului de Recunoaștere Bilaterală cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA BLA). Decizia de recunoaștere a acreditărilor naționale la nivel european de acreditare a fost posibilă în urma unei evaluări desfășurate de Cooperarea Europeană pentru Acreditare pentru 6 scheme: încercări/etalonări, conform standardului EN ISO/IEC 17025, analize medicale – conform standardului EN ISO 15189, inspecții – conform standardului EN ISO/IEC 17020, certificare produse – conform standardului EN ISO/IEC 17065, certificarea sisteme de management - conform standardului EN ISO/IEC 17021.  În anul 2019 MOLDAC, în urma re-evaluării paritare,  își reconfirmă statutul de semnatar al Acordului EA-BLA.

În 2019 Centrul Național de Acreditare MOLDAC devine  semnatar al Memorandumului de Înțelegere al Forumului Internațional pentru Acreditare (IAF MoU), precum și semnatar al Acordului Multilateral de Recunoaștere IAF MLA pentru certificare produse și certificare sisteme de management.

Datele privind recunoașterea MOLDAC pe plan european și internațional le puteți găsi pe site-ul www.acreditare.ma.

AA/DCFTA

Republica Moldova deține o infrastructură a calității recunoscută la nivel european și internațional. Pilonii de bază a infrastructurii calității sunt: acreditarea, metrologia, standardizarea. Activitatea de acreditare este o activitate de autoritate publică recunoscută oficial, care  se realizează de către Centrul Naţional de Acreditare, desemnat în calitate de organism naţional unic de acreditare, cu denumirea abreviată “MOLDAC”. Lista organismelor de certificare, laboratoarelor de încercări, laboratoarelor medicale, organismelor de inspecție acreditate o puteți găsi pe site-ul www.acreditare.md  la rubrica ”Registre OEC acreditate”.

Ce ține de standarde , comunicăm că , activitatea de standardizare naţională este activitate de interes public general și este desfășurată de către Institutul de Standardizare din Moldova (ISM), care deține funcția de organism național de standardizare. Serviciile prestate de către Institut sunt contra plată și sunt stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr. 1213 din 04.11.2016. Costul concret al unui standard îl puteți afla adresîndu-vă la ISM sau accesînd site-ul www.standard.md.

Video

Vadim Codreanu, specialist în cerințe tehnice pentru acces pe piața Uniunii Europene al produselor alimentare în contextul DCFTA, a vorbit despre exportul produselor alimentare de origine vegetală pe piața UE.

De asemenea, Vadim Codreanu a explicat:

  1. cerințele generale pentru importul de produse alimentare în Comunitatea Europeană
  2. reglementările cu privire la utilizarea produselor de uz fitosanitar – Limite Maxime Admisibile
  3. standardele de marketing pentru fructele și legumele în stare proaspătă.

Vadim Codreanu a mai vorbit despre procedura de etichetare a produselor alimentare și sistemele de management al calitatii produselor alimentare.

Discuția a fost organizată în cadrul proiectului „Vizibilitate și comunicare pentru acțiunile referitoare la implementarea Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA) în cadrul programelor de asistență finanțate de UE” în Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană.

Customs procedures