Pentru a activa pe piața europeană, este nevoie de consolidare și susținere din partea statului

Pentru a activa pe piața europeană, este nevoie de consolidare și susținere din partea statului
Sursa foto: DCFTA.MD

Compania „Visapina Impex” din Orhei este un „produs” tipic, generat de DCFTA. Aceasta a fost creată în anul 2015, când se discuta intens despre posibilitățile care s-au deschis pentru mediul de afaceri, odată cu semnarea Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv, în anul 2014. 

După mai bine de trei ani, compania „Visapina Impex” a ajuns să fie unul dintre cei mai mari exportatori de miere din Moldova. Practic tot volumul este livrat pe piețele țărilor UE. Mierea este achiziționată de la mai mulți producători, imediat fiind efectuată analiza de laborator, pentru a stabili conformitatea cu standardele UE în cazul tuturor parametrilor. Unul dintre atuurile companiei, care a și ajutat-o să devină unul dintre liderii pieței moldovenești, este faptul că aceasta dispune de propriul laborator certificat. De altfel, compania a investit în echiparea laboratorului circa un milion de euro. În plus, compania „Visapina Impex” a fost prima printre producătorii și furnizorii de miere care a obținut acreditarea în conformitate cu standardele ISO 22000, pentru a procesa respectivul produs.

Apicultorii au nevoie de un brand unic

Cât de pregătiți sunt exportatorii noștri pentru a corespunde rigorilor UE și ce îi împiedică să valorifice această piață într-un mod mai eficient? Din câte se pare, acest aspect îl frământă de mai mult timp pe Victor Negruța, fondatorul și conducătorul companiei. „Achiziționăm miere pe întreg teritoriul țării, elaborăm din timp un orar al achizițiilor și îi informăm pe clienții noștri. De fiecare dată, în cadrul întâlnirilor, le vorbim despre rigorile care trebuie să fie respectate pentru a efectua exporturi în UE. Cerințele sunt, în fond, simple, dar totuși destul de riguroase: să utilizeze doar mijloace ecologice de protecție, să nu recurgă la antibioticele care nu sunt utilizate în UE. Spre regret, adesea apicultorii nu respectă aceste rigori, lucru care este imediat depistat în urma testelor de laborator. A doua problemă ține de faptul că apicultorii noștri nu se pot detașa de clasificarea mierii, aplicată în perioada sovietică. În Europa, nu există noțiunea de „miere de mai”. Ei au miere de salcâm, miere polifloră, miere de tei etc. Mierea de salcâm care, de altfel, constituie baza pentru așa numita miere de mai, este mai scumpă. Însă apicultorii noștri s-au obișnuit să colecteze mierea de primăvară o singură dată, iată de ce aceasta reprezintă un amestec, de fapt. În așa fel, suportăm pierderi la capitolul calitate și preț”, susține Victor Negruța.

În martie 2019, compania „Visapina Impex” a fost unul dintre inițiatorii creării Asociației exportatorilor și procesatorilor de miere din Moldova. La aceasta au aderat 14 companii, care dețin împreună o cotă de cca 4 mii de tone de miere din volumul total exportat -  4,5 mii de tone.

„Scopul de bază pe care ni l-am setat este să contribuim, prin intermediul Asociației, la elaborarea unor condiții coordonate de activitate a exportatorilor moldoveni pe piețele externe, la unificarea cerințelor față de calitatea produsului, precum și la elaborarea și implementarea unui brand unic al mierii moldovenești”, ne relatează Ina Negruța, directorul comercial al companiei „Visapina Impex”. „Sperăm, că împreună, toate aceste acțiuni vor spori competitivitatea pe piețele internaționale și ne vor permite să comercializăm miere ambalată, care are o valoare adăugată înaltă și un preț mai mare. Avem nevoie de consolidare și pentru a face lobby în favoarea unei susțineri mai consistente oferite de stat pentru apicultură. Vrem să solicităm ANSA să organizeze o reuniune a tuturor producătorilor, cu scopul de a le face încă o instruire vizavi de cerințele de calitate pentru mierea exportată în UE. Apicultorii ar trebui să înțeleagă că rigorile nu sunt impuse de exportatori, ci de piața pe care dorim să ne desfășurăm activitatea. În prezent, avem dificultăți mari la capitolul exporturi, or este foarte greu să concurăm cu Ucraina, care anual furnizează peste hotare cca 70 de mii de tone de miere. Anul trecut, pe piața regională a fost înregistrat un surplus de miere, prețurile s-au redus, în plus, noi am fost în pierdere și din cauza cursului de schimb pentru moneda națională. În opinia noastră, în astfel de perioade dificile, statul ar trebui să identifice modalități de susținere a ramurii, ca noi să ne putem menține volumele și să rămânem competitivi”, a explicat Ina Negruța.

Mentalitatea este cuvântul-cheie

Mariana Rufa, directorul executiv al Asociației Businessului European (ЕВА), este sigură că apicultorii sunt pe drumul cel bun, același pe care anterior au pornit vinificatorii și reprezentanții altor câtorva ramuri. „Deja putem spune cu certitudine că, de un succes mai mare pe piața UE și pe piețele altor țări, se bucură exportatorii care au investit în calitate, certificarea procesului de producere și produsului, elaborarea și implementarea unei strategii de marketing și de promovare a produselor, în crearea propriilor branduri”, ne spune aceasta. „Să vorbim, bunăoară, despre viticultură, industria textilă ori despre companiile „Monicol”, „Viorica Cosmetics” etc., care au repurtat succes în Europa și care promovează cu perseverență brandurile proprii sau cele unice peste hotare. Mentalitatea este cuvântul-cheie pentru a valorifica plenar oportunitățile oferite de DCFTA. În prezent, UE și alți parteneri ai Moldovei susțin activ și finanțează programele de modernizare a întreprinderilor, de implementare a sistemelor internaționale de calitate. Exemplul vinificatorilor relevă că, o abordare corectă permite fabricarea unor produse de calitate înaltă și promovarea cu succes a acestora sub umbrela unui brand unic. Însă, deseori, „năravurile” businessului autohton, condiționate de mentalitate, împiedică desfășurarea unei activități eficiente. În interiorul țării acest lucru se manifestă prin dificultăți în procesul de crearea a clusterelor, în cel de elaborare a unor poziții unice. Însă, în lipsa lor, nu prea putem vorbi despre niște standarde unice pentru produse, despre unificarea soiurilor, formarea unor loturi mari de produse care ar prezenta interes pentru retailerii ce operează cu lanțurile de magazine. Pe piețele externe, mentalitatea noastră este în stare să dea peste cap activitatea unei ramuri întregi, ba chiar și a țării. Există mai multe exemple când producătorul nostru încheie un contract prealabil cu o companie din UE, iar când apare un cumpărător gata să ofere cu 5-10 cenți mai mult ei „uită” imediat despre înțelegerile anterioare. Acest lucru afectează imaginea businessului moldovenesc, erodează încrederea față de exportatorii noștri”, a afirmat directorul executiv al EBA.

În opinia Marianei Rufa, una dintre cele mai mari dificultăți, pentru implementarea eficientă a DCFTA în Moldova, rămâne deocamdată calitatea serviciilor publice. Deși la acest capitol în ultimul timp s-au făcut destul de multe, mai există încă suficiente rezerve. Procesul de digitalizare a serviciilor și de eliberare centralizată automată a actelor pentru export-import n-a fost încheiat, mecanismul de one-stop shop („ghișeu unic”), promovat cu atâta insistență, a rămas blocat. Importurile din UE sunt desfășurate cu numeroase dificultăți, or ANSA nu este conectată la sistemul unic european. În plus, autoritatea mai continuă să perceapă tot felul de taxe pentru acte și servicii care nu necesită investiții din partea acesteia și ar urma să fie oferite gratis. Businessul investește enorm de mult în plantarea livezilor și podgoriilor noi, în creșterea albinelor sau în lansarea unor noi direcții de producere, după care se ciocnește de birocrație, necesitatea de a obține autorizații și alte acte, de a demonstra, de a argumenta, de a convinge. „Mediul de afaceri are nevoie de un sfat din partea statului, de susținere în tot ce inițiază, de facilitarea și simplificarea accesului la toate serviciile publice, în special la nivel local. Antreprenorul nu trebuie să fie distras de nimic de la activitatea sa de bază. Pe când la noi sunt aplicate o sumedenie de plăți informale. Toate acestea se soldează cu niște costuri suplimentare pentru oamenii de afaceri, le taie cheful să se dezvolte și să investească în afacerea lor și, în consecință, reduce competitivitatea unui producător concret și a Moldovei în general”, consideră Marianei Rufa.

Se implementează doar pe hârtie

Toate prevederile DCFTA au misiunea să sporească gradul de competitivitate a economiei moldovenești, să contribuie la crearea unor condiții firești, de piață, pentru mediul de afaceri. Iată de ce Planul de Acțiuni pentru implementarea DCFTA urmează a fi realizat nu doar pe hârtie, dar și în realitate, este de părere Veaceslav Ioniță, expert în cadrul IDIS „Viitorul”. Acesta mai susține că „din păcate, la noi, numeroase reforme și inițiative sunt realizate mai mult pe hârtie, decât în cadrul economiei reale, ceea ce este foarte rău din punctul de vedere al eficienței valorificării pieței UE de către producătorii autohtoni”.

Studiul „Evaluarea și monitorizarea inițiativelor Guvernului Republicii Moldova pentru a îmbunătăți climatul de afaceri”, realizat de IDIS „Viitorul”, a relevat că unul dintre punctele nevralgice principale ale economiei moldovenești este crearea unui mediu concurențial sănătos. Deși în țară își desfășoară activitatea Consiliul Concurenței, Veaceslav Ioniță n-a reușit să-și amintească vreun exemplu când autoritatea respectivă a exercitat un impact pozitiv asupra pieței. Totodată, reprezentanții mediului de afaceri se referă la condiții inechitabile de activitate în domeniul exportului de cereale, zahăr, prestării servicii de transport feroviar, eliberării autorizațiilor pentru desfășurarea transporturilor auto internaționale etc. În același timp, Consiliul Concurenței nu sesizează careva încălcări și nu aprobă decizii menite să amelioreze situația pe piețele respective. 

„Observăm o creștere importantă a exporturilor de cereale și culturi oleaginoase, ceea ce poate fi considerat un succes al DCFTA. Totuși, monopolul are un efect nefast asupra pieței interne și asupra dezvoltării ramurii. În afară de Consiliul Concurenței mai trebuie create consilii pe filiera de produs în cadrul cărora toți actorii de pe piață elaborează niște reguli și abordări unice pentru activitatea pe piața internă și cea externă. Acest lucru va exclude abuzul în cazul unei dominări și concurența neloială. În plus, pentru a spori competitivitatea companiilor moldovenești și a aplica DCFTA mai eficient, avem nevoie să liberalizăm serviciile financiare transfrontaliere și să creăm o platformă bursieră unică cu Bucureștiul. Acest lucru ne-ar permite să animăm piața de capital din Moldova și să atragem investiții suplimentare în companii care, de altfel, sunt extrem de necesare pentru modernizarea și implementarea tehnologiilor performante. În comparație cu vecinii, avem un handicap enorm la capitolul pomparea investițiilor în afaceri. Moldova a atras doar 60 de dolari investiții pe cap de locuitor, în timp ce în țările „Parteneriatului Estic” acest indicator constituie în medie 160 de dolari. Dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru ameliorarea atractivității investiționale a țării și crearea unor mecanisme suplimentare de atragere a capitalului în economia Moldovei, nu vom putea în viitor să rezistăm concurenței cu producătorii din alte țări nu doar la capitolul lupta pentru piața europeană, dar și la capitolul lupta pentru propria piață”, afirmă expertul. 

Veaceslav Ioniță menționează că analizând raporturile Guvernului despre implementarea DCFTA poți, cu încredere, să oferi un „9” sau chiar un „10” pentru numărul de reforme desfășurate și acte legislative aprobate. Totuși, studiul efectuat a relevat că mediul de afaceri nu se simte confortabil în Moldova. Un sondaj cu implicarea a 511 companii a evidențiat că 20 la sută dintre antreprenori au indicat că anume corupția este cea care „omoară businessul”, iar alte 50 la sută sunt de părerea că aceasta „împiedică foarte mult desfășurarea afacerilor”. În astfel de condiții, pentru companii este extrem de dificil să se dezvolte și, respectiv, nici vorbă nu poate fi despre implementarea eficientă a DCFTA și valorificarea piețelor externe. „Deocamdată, nu am învățat să gestionăm riscurile ce țin de comerțul extern, să pronosticăm cererea și să diversificăm livrările de produse în așa măsură încât pierderea unei piețe să nu fie fatală pentru o ramură întreagă. Înainte de a vorbi despre nivelul de pregătire a mediului de afaceri pentru desfășurarea activității pe piața UE, ar trebui să întrebăm statul dacă acesta a întreprins toate măsurile pentru ca activitatea companiilor să devină eficientă, iar atractivitatea țării la capitolul afaceri și atragerea investițiilor să sporească. Or, anume acestea sunt aspectele-cheie ale competitivității economiei în general și a fiecărei companii în particular”, susține Veaceslav Ioniță.

Dmitri KALAK

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.