Zonele Economice Libere reprezintă în ultimii ani una din puținele atracții investiționale din țara noastră. Cu toate acestea, există voci care spun că ele nu aduc o plusvaloare însemnată economiei așa cum produsele lor sunt clasificate drept reexporturi iar valoarea adăugată revine companiilor care comandă piesele produse aici. Despre cum influențează companiile rezidente ale ZEL economia moldovenească discutăm cu Marin Ciobanu, administrator al Zonei Economice Libere din Bălți.
- Dle Marin Ciobanu, cum a influențat, în opinia dumneavoastră, Acordul de Liber Schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova asupra dinamicii investițiilor străine în Zonele Economice Libere, în special în zona pe care o administrați, ZEL Bălți?
După părerea mea, în anul 2014, după ce a fost semnat Acordul de Asociere,s-a simțit un aflux de investiții în Republica Moldova, deoarece în ultimii trei-patru ani și companiile care au investit anterior în țara noastră și-au extins investițiile, însă au fost făcute și investiții noi. Aici pot aduce drept exemplu compania Draxlmaier, care deși avea două fabrici, a construit-o și pe a treia în Bălți, care anul trecut a fost dată în exploatare. Acum, la începutul lui octombrie (a. 2018) este dată în exploatare cea de-a patra fabrică, în Cahul și dacă vorbim despre numărul de locuri de muncă, practic acesta a crescut de la semnarea Acordului de peste două ori. Dacă până în 2013 compania avea trei mii de angajați în cele două fabrici, acum numai la Bălți Draxlmaier are șase mii de angajați. Și mai nou, acolo urmează a fi create încă 1500 de locuri de muncă.
Pe de altă parte,avem și companii noi, venite recent în Republica Moldova. De exemplu Sumitomo a dat anul trecut o fabrică în exploatare în Orhei, investiția demarând în 2015. În Căușeni firma Coroplast, investitor german, va crea circa 1000 de locuri de muncă. Șantierul a demarat la începutul anului curent. Este vorba despre o producere foarte înalt tehnologizată, deoarece în cadrul ei majoritatea lucrările sunt robotizate, inclusiv sudura. În ultimii trei-patru ani chiar se simte o abundență de investiții, cel puțin la noi în ZEL Bălți. Dacă ne uităm pe țară în ansamblu, cele mai mari investiții în acest interval de timp au fost făcute la noi în zonă, deoarece 90% din investițiile de tip greenfield, adică de la zero, sunt făcute în subzonele pe care le avem noi.
- Prin ce se explică acest interes sporit pentru investițiile în ZEL-uri anume după 2014?
Probabil pentru mulți investitori semnarea Acordului de Asociere a R. Moldova cu UE, implicit Acordul de Liber Schimb, a oferit o doză suplimentară de încredere, deoarece imediat după semnarea acestuia, partea semnatară își asumă o serie de obligațiuni, inclusiv și pe componenta juridică, stat de drept etc, reformarea legislației și adaptarea ei la cele mai avansate norme europene și internaționale, astfel fiind asigurate mai multe mecanisme de protejare a investiției, deoarece investitorii de multe ori se tem să treacă pragul deoarece nu au încredere în justiție, din cauza corupției.
- Odată cu deschiderea fabricii de la Cahul, ZEL Bălți a ajuns, practic, din nord în cel mai sudic oraș din Republica Moldova. Mai departe practic nu aveți unde să vă extindeți. Se termină forța de muncă disponibilă pentru a lucra în Zonele Economice Libere?
Este, într-adevăr o problemă de sistem. Foarte multă lume pleacă. Acest lucru a fost constatat și de nemții care investesc la Cahul. Ei sunt, practic, gata cu infrastructura necesară, trebuie să pornească procesul de producere însă tot trag cu ochiul la Consulatul României din Cahul și constată că mai multă lume stă la coadă la consulat decât la ei la întreprindere. Angajarea la întreprindere a fost anunțată cu jumătate de an în urmă, este promovată și la radio, și prin panouri stradale. Cu toate acestea lumea nu face rând pentru a se angaja la noile locuri de muncă, deschise de Draxlmayer. Și salariile sunt destul de atractive, mărimea medie în ZEL Bălți este de 11,6 mii de lei.
Sunt companii care achită în medie și salarii de peste o mie de euro. Dacă vorbim despre Fritz Mayer, care intenționează să pornească în acest an construcția fabricii, va oferi salarii medii de peste o mie de euro.
În subzona de la Strășeni avem o companie, care produce contragreutăți pentru excavatoare, pentru macarale mari. Aceasta angajează sudori cu salarii de peste o mie de euro. Numai așa cred că putem să ținem populația aici în Republica Moldova.
Dar, există și un fenomen invers. Într-o discuție cu rectorul și prorectorul universității din Galați aceștia spuneau că dacă se deschide așa întreprinderi, ele au cel puțin 200 de locuri de muncă bine plătite, în contabilitate, IT etc. și, așa cum subzona Cahul se află la patru kilometri de frontieră, ei nu exclud ca din partea română să existe multe persoane interesate să lucreze pe aceste posturi.
În întreprinderi mari putem avea forță de muncă foarte calificată, deoarece oricum Universitatea din Galați este mult mai dotată, mult mai avansată, au 14 facultăți și mult mai multe specialități. Am avut încă la începutul anului o discuție cu rectorul și prorectorul Universității Dunărea de Jos din Galați, care are o extensiune la Universitatea Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul, să sincronizăm, într-un fel, cererea forței de muncă din partea întreprinderilor ce vor fi deschise în Cahul cu oferta de specialiști calificați ai acestor universități.
Spre exemplu, Draxlmayer a luat decizia de a investi la Cahul, inclusiv datorită faptului că aici există universitatea Bogdan Petriceicu Hașdeu. Conducerea celor două universități, din Cahul și Galați s-au arătat foarte deschiși pentru o colaborare. Mai mult ca atât, în Cahul s-a deschis acum o specialitate nouă, inginerie și management în transport, care a fost deschisă și în Bălți. Cu toate că Universitatea din Bălți are un profil mai degrabă umanitar, specialitatea de ingineri este foarte solicitată deoarece toți studenții au burse de la companiile din ZEL Bălți, unii din ei lucrează și pe parcursul procesului de învățământ, la momentul pregătirii tezelor de licență sau master, ei primesc posibilitatea să contribuie prin lucrările lor la optimizarea procesului tehnologic de la întreprindere. Este, deci, o aplicare în practică a cunoștințelor obținute la întreprinderile aflate chiar alături, în orașul de reședință a universității. Din câte cunosc, toți absolvenții acestor facultăți sunt angajați, și cu salarii foarte bune.
- Dacă vorbim despre valoarea adăugată pe care aceste companii, rezidente ale ZEL-urilor o aduc economiei moldovenești, trebuie să recunoaștem că aceasta nu e atât de mare. Cel mai mare câștig al țării rezidente îl reprezintă locurile de muncă noi deschise și salariile angajaților, pe când valoarea adăugată se duce la companiile mamă. Cum poate fi exploatată această intrare a companiilor rezidente cu experiența și tehnologiile lor pe piața moldovenească astfel încât să aducă mai multă valoare adăugată economiei naționale?
În primul rând n-aș fi categoric de acord cu afirmația că la noi rămân numai salariile angajaților. Haideți să facem un exercițiu de logică. Ne bucurăm foarte mult când împrumutăm 50 sau 100 de milioane de euro. Am analizat, spre exemplu, câți bani rămân în țară de pe urma Draxlmayer. Această companie varsă la moment în economia țării circa 1,4 miliarde de lei sau peste 70 milioane de euro prin intermediul salariilor, a contribuțiilor de diferit gen, a livrărilor de la companiile autohtone. Acești bani nu dispar, ei intră în circuitul economic, fie prin consum, fie prin alte canale. Astfel, este stimulat businessul mic și mijlociu, crește puterea de cumpărare a regiunii, se dezvoltă alte întreprinderi.
Pe de altă parte, dacă vorbim de valoarea adăugată, trebuie să ne gândim că avem nevoie și de piață atunci când producem. Companiile respective au piața asigurată din start. Mai mult, noi acum vrem să conectăm companiile autohtone la companiile mari din industria automotive.
Am făcut o analiză și am constatat că aceste companii importă din străinătate diferite componente în valoare de circa 500 de milioane de euro. Acum noi vrem să facem ca o parte din aceste componente să fie livrate de către furnizori autohtoni. Vrem să mergem pe aceeași cale, pe care au mers polonezii sau cehii. Chiar recent am avut o discuție cu partea care va finanța niște experți cehi, care ne vor ajuta să organizăm un program prin care vom încerca să conectăm companiile autohtone la corporațiile mari. În acest sens am creat niște baze de date, am selectat din 30 de mii de SRL-uri,250 de companii după coduri tarifare, care au capacitate industrială și pot să-și diversifice și să-și majoreze capacitatea de producție. Vom organiza un eveniment mare, unde i-am invitat și pe cei de la Volxwagen, și pe cei de la BMW, în total șapte corporații mari care trebuie să ne spună ce trebuie să aibă agenții economici din Moldova pentru ca să poată livra. Chiar dacă aici există Draxlmayer, aceasta nu poate să procure de pe loc un produs, care nu este certificat de producătorul final. Compania care livrează componente pentru industria automotive trebuie să dețină toate certificatele cerute de compania pentru care sunt produse cablurile. Și doar atunci ea este acceptată în acest lanț valoric mare. Noi ne-am gândit, astfel, să creăm un eveniment la care să invităm companiile mari producătoare de automobile. Am invitat șefi de achiziții de la Draxlmayer, de la Sumitomo, de la Coroplast pentru ca să ne vorbească la rândul lor despre cerințele lor. Apoi, împreună cu UNIDO (Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială), am identificat un fond care ne va pune la dispoziție 1,8 milioane de euro pentru consultanță. Totodată, am urmărit și practicile altor țări în acest proces de conectare. Pentru fiecare companie, pe care ei au vrut s-o conecteze la industria automotive, au apelat la consultanță locală și internațională, câte doi experți la o companie. Aceștia au făcut expertiza exhaustivă a companiilor pentru ca acestea în final să primească, dacă sunt apte de a intra în joc, toate certificatele necesare.
Dacă vom reuși în urma acestui eveniment să conectăm la industria automotive 20- 25 de companii, vom pune bazele unei industrii noi. Dacă poți să livrezi pentru Draxlmayer o componentă, ești deja autorizat internațional, ai primit aprobare de la BMW și ai toate certificatele.
Creezi industrii noi, livrezi la companiile internaționale de pe loc și, în afară de asta, nu-ți încurcă nimeni să exporți și în afara țării. Noi suntem oricum mai competitivi, deoarece piesele respective vin din Austria, din Germania, unde se produc. La noi, forța de muncă este mai ieftină, viteza de reacție este alta, logistica este mai ieftină, dispare necesitatea de transport internațional. Mai departe, de aici, din Moldova, livrezi mai ușor în România decât să aduci din Europa Occidentală. Important e ca programul să înceapă iar cu timpul vor veni și rezultatele. În Cehia programul de integrare a companiilor locale în lanțul de producere a industriei automotive a durat șase ani.
- Este un fel de proces de aprofundare a industriei automotive
Da, într-adevăr, pentru companiile mari se cam termină bazinul de forță de muncă, am ajuns la nivelul de saturație și companiile mari nu merg să se calce pe picioare una pe alta. Ele sunt atente pentru ca în doi-trei ani să nu aibă costuri de muncă ca în România. Este totuși important să avem măcar câteva companii mari, care să dicteze trendul pe piața muncii. Dacă în Cahul vin trei-patru companii de talia Fritz Mayer, care oferă salarii de o mie de euro, creăm acolo un pol de creștere similar cu cel de la Bălți și, deja cei din jur sunt nevoiți să mărească și ei salariile, altfel nu vor mai găsi angajați. Iar dacă reușim să atragem în această industrie și unele companii autohtone, și acestea vor fi nevoite să dea salarii pe măsură, va crește gradul de industrializare.
- Dacă vorbim despre companiile germane, venite în Republica Moldova, este vorba și despre o productivitate a muncii net superioară și o cultură mai înaltă a raporturilor de muncă
Într-adevăr, nemții investesc în condițiile de muncă dar și cer un randament înalt al angajaților. Într-un metru pătrat de suprafață în fabricile Draxlmayer s-au investit peste 800 de euro. Sunt, probabil, cele mai bune condiții de muncă din sector. În plus, companiile achită transportul, masa, au adaosuri la salariu exact conform codului muncii. Lucrezi în schimbul doi, ai adaos de 50%, în schimbul trei – de 100%. Este strict ca la carte deoarece companiile mari nu lucrează cu șmecherii.
- O altă problemă pentru Republica Moldova o reprezintă lipsa de forță de muncă înalt calificată. Cum soluționează problema rezidenții ZEL-urilor?
Anume datorită acestor companii, mari rezidenți ai Zonelor Economice Libere, temele privind forța calificată de muncă a redevenit actuală deoarece toate întreprinderile astea mari au încheiate parteneriate cu școli profesionale. Am vorbit despre Draxlmayer că a deschis o facultate de inginerie în transport la Universitatea din Bălți. Tot Draxlmayer a inițiat la Universitatea Tehnică un proces de cercetare și dezvoltare, studenții fiind antrenați într-un proces de modelare a prototipurilor interioarelor de mașini. Întreprinderile automotive sunt implicate în acest proces de instruire cap coadă, și la școlile de meserii, și la colegii, și la universități. La Strășeni a fost deschis un colegiu, care cu siguranță va fi unul de succes deoarece se merge pe învățământul dual, care este nu doar la nivel declarativ, pe foaie. Elevii într-adevăr învață trei luni, apoi alte trei luni se află nemijlocit în producție unde au salarii de cinci mii de lei. Abia au fost înmatriculați și deja sunt familiarizați cu procesul de producere. Companiile își asumă toate costurile de aproape două mii de euro per student. Ele achită la colegiu 600 de euro per student, achită salariul minim unui student de cel puțin 2600 de lei. Și ce-l mai important este că toți acești elevi, care fac studii la acest colegiu, vor fi angajați, deoarece pentru fiecare elev, companiile au cheltuieli pe parcursul a doi ani de patru-cinci mii de euro.
Vă mulțumim pentru interviu.
Interviu realizat de Ion Chișlea
Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.
Acest website a fost elaborat cu asistența Uniunii Europene în cadrul proiectului “Suport pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica Moldova” și este susținut de proiectul Uniunii Europene ”Comunicare Strategică și Suport pentru Mass Media”
Русский
English
Fluxuri RSS