Sinergia de cluster - cheia competitivității

Sursa foto: DCFTA.MD

Deschiderea aproape completă a pieței UE pentru producătorii moldoveni ca urmare a semnării Acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA) este o șansă necondiționată de a ocupa nișa pe una dintre cele mai mari și solide piețe din lume. Dar pentru acest lucru trebuie un lucru mic – capacitatea de a fi competitiv. Competitiv în ce privește calitatea produsului, prețul, ambalajul, crearea proceselor de afaceri, tehnologie, inovații ...

Capcana prețului mic

Ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a fost unul dintre principalii negociatori ai Republicii Moldova în pregătirea DCFTA, când au fost adoptate acte legislative esențiale pentru pregătirea punerii în aplicare a acestui acord. În prezent dumnealui, în calitate de conducător al unei organizații private de consultanță BIS-Grup, ajută în mod practic antreprenorii din Moldova să cucerească piața europeană. Dl. Lazăr cunoaște problemele întreprinderilor "din interior".

Foto: Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr: Eu văd principala problemă a întreprinderilor moldovenești în faptul că noi suntem competitivi astăzi pe piața UE în ce privește prețul, dar pe termen lung, fără reforme structurale fundamentale, nu vom putea să rămânem pe această piață. 

- Obiectivul principal pe care l-am urmărit în pregătirea Acordului de Asociere și DCFTA este unul pe termen lung", spune fostul ministru al Economiei. - Acesta este de a da un caracter durabil dezvoltării economiei, de a ridica viața socială și a statului în ansamblu la un nivel calitativ nou. Din diferite motive - embargoul rusesc, criza regională, instabilitatea politică din țară etc. - de-a lungul acestor aproape patru ani am parcurs un drum mult mai scurt decât ne-am așteptat atunci. Dar nu putem să nu observăm marile schimbările pozitive. Se înregistrează o diversificare considerabilă a exporturilor în funcție de aspectul geografic și grupurile de mărfuri, progresele înregistrate în domeniul reglementării, introducerea serviciilor electronice și multe altele. Cu toate acestea, DCFTA necesită, în primul rând, schimbări în mentalitate ce țin de toate aspectele - organizarea afacerilor, atitudinea față de legi, managementul, administrația publică. Și în aceasta direcție, din păcate, nu am avansat pe atât pe cât este necesar pentru o integrare europeană deplină. Principala problemă a afacerilor din Moldova este că suntem astăzi competitivi pe piața UE în ce privește prețurile, însă pe termen lung, fără reforme structurale fundamentale, nu vom reuși să ne menținem pe piață.

Potrivit lui Valeriu Lazăr, astăzi Moldova se găsește într-un fel de "capcană" a competitivității iluzorii. În multe privințe, cererea bunurile moldovenești în Europa este determinată de prețul lor scăzut. Preț care, la rândul său, se formează în baza salariilor mici. Acest lucru generează migrația, deficitul de forță de muncă și dezamăgire în societate, ceea ce împiedică dezvoltarea economiei și creează condiții prealabile pentru instabilitate."  Trebuie să înlocuim modelul businessului bazat pe salarii mici, pe businessul bazat pe creșterea productivității muncii și a eficienței producției, reducând costurile de producție și sporind calitatea acesteia", concluzionează interlocutorul.

În ianuarie 2014, înainte de semnarea și intrarea în vigoare a DCFTA, în cadrul ministerului condus de dumnealui, a fost elaborată o foaie de parcurs (matrice) a competitivității, în care au fost identificate clar părțile slabe și tari ale componentelor economiei naționale a Moldovei. De asemenea, au fost specificate și eforturile necesare pentru a aduce țara la un nou nivel competitiv, comparabil cu condițiile aplicării DCFTA.

Valeriu Lazăr consideră că unul din instrumentele eficiente pentru introducerea unui nou model și pentru creșterea competitivității este crearea de clustere industriale în diferite sectoare ale economiei, astfel acestora s-a acordat atenția cuvenită în matrice. "Salariile în economie pot crește rapid numai dacă vor fi produse bunuri cu valoare adăugată mare și competitive pe piețele internaționale", a declarat fostul ministru al Economiei. - Ce este un cluster? Acesta este un instrument modern de organizare a afacerilor, bazat pe sinergia eforturilor tuturor lanțurilor din procesul de producere. Clusterul face posibilă reducerea costurilor în mai multe componente, fără de care este imposibil să ne imaginăm astăzi activitățile companiilor mari - tehnologizarea, formarea personalului, inovarea, logistica, certificarea produselor, etc. În final, aceasta mărește competitivitatea atât a participantului individual în cluster, cât și a industriei per ansamblu. "

După cum menționează Valeriu Lazăr, în prezent statul, împreună cu partenerii de dezvoltare, oferă subvenții întreprinderilor și o serie de programe care au ca scop să ajute companiile moldovenești să creeze infrastructura de calitate necesară, să îmbunătățească competitivitatea lor, să introducă noi tehnologii și know-how-ul, să se extindă pe noi piețe. "Antreprenorii noștri trebuie să părăsească zona de confort în care se regăsesc până acum și să treacă la un nou nivel de gândire bazat pe necesitatea unirii eforturilor și dezvoltarea comună datorită efectului de sinergie. Asocierea businessului reprezintă cea mai rapidă și eficientă cale către consultanța financiară, suportul pentru infrastructură, logistica în vânzări, formarea de personal etc. Astăzi există deja cumpărători cu volume de 200 mii tone de pomușoare sau 100 mii tone de struguri, dar nici un agricultor în parte nu poate asigura o astfel de comandă. De aceea, nu văd o altă alternativă clusterului", a declarat fostul ministru al Economiei.

Viitorul este în cooperare

Moldova are deja exemple de clustere de succes în diferite sectoare. Unul dintre cele mai vizibile clustere este asociația producătorilor de pomușoare "Pomușoarele Moldovei". În primul rând, acest cluster reunește producătorii de culturi care nu au fost cultivate anterior pe scară industrială. În al doilea rând, semnarea DCFTA a dat un impuls dezvoltării acestui sector, iar producția este orientată, în principal, spre piața UE.

Foto: Președintele Consiliului de Administrare a Asociației "Pomușoarele Moldovei" Iurie Tarai: Ceea ce ne-a împins spre asociere au fost de problemele comune și înțelegerea că singuri pe piața UE nu putem supraviețui.

- Asociația a fost înființată încă în anul 2010, dar pentru o perioadă lungă de timp a fost într-o stare de "dormitare", - spune președintele Consiliului de Administrare "Pomușoarele Moldovei" Iurie Tarai. - Și numai după intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, producătorii noștri de pomușoare au realizat noile perspective deschise industriei, precum și necesitatea consolidării eforturilor de protejare și promovare a intereselor sale. Ceea ce ne-a împins spre asociere au fost problemele comune și înțelegerea că singuri pe piața UE nu putem supraviețui. Astăzi în asociația noastră sunt aproximativ 70 de producători și peste 300 de membri asociați. Într-un timp scurt, am reușit să creștem de cîteva ori aria terenurilor de creștere a pomușoarelor și volumele de cultivare a acestora. Astăzi, cel mai popular fruct, căpșuna ocupă 1,5 mii hectare în Moldova, producția fiind de 7,5 mii tone. Căpșuna se exportă în principal în Uniunea Europeană, unde cererea de pomușoare crește anual cu 7-8%. În cazul pomușoarelor tradiționale, de exemplu, în 2017, cererea în UE a crescut cu numai 1%.

Asociația a efectuat un studiu privind perspectivele pomușoarelor pe piața din Moldova și a ajuns la concluzia paradoxală pentru mulți: cu cultivare corespunzătoare și logistica de vânzări pe hectar de zmeură, agricultorul poate câștiga de 100 de ori mai mult decât în aceeași suprafață cultivată cu grâu! În același timp, potențialul de export al pomușoarelor moldovenești rămâne aproape neutilizat, ceea ce deschide oportunități enorme pentru investirea în îmbunătățirea tehnologiilor, bazei tehnice, revizuirea post-recoltare și componentele de marketing. Motivele pentru acest lucru sunt, de asemenea, clare: necesitatea mare de investiții în depozitarea, finalizarea post-recoltare și logistica producției de pomușoare în următorii 10 ani este de mai mult de 150 de milioane de dolari Acești bani nu sunt ușor de găsit.

- Cred că clusterele sunt viitorul nostru", spune Iurie Tarai. - Nu este necesar să reinventezi roata, prin aceasta au trecut prin toate țările. Numai tehnologia producției de pomușoare și producerea bunurilor cu un grad ridicat de prelucrare ne vor permite să supraviețuim și să fim competitivi pe piața UE. Trebuie să fim realiști. Dacă fiecare agricultor își cultivă, certifică, vinde și creează independent o infrastructură separată de depozitare și prelucrare, vom fi rapid înlocuiți nu numai pe piața europeană, ci și pe piața internă. Clusterul permite asigurarea în mod organizat a tuturor membrilor săi cu material de plantare, tehnologii similare, suport tehnic și certificare de laborator. Toate aceste elemente economisesc mulți bani. În plus, nu are sens ca fiecare producător să construiască frigidere, să creeze linii de sortare, să elaboreze ambalaje, să eticheteze, să împacheteze produsele, etc. Cel mai important este de a crea loturi solide de mărfuri cu caracteristici unificate în ce privește sorturilor și calitatea, atractive pentru cumpărătorii serioși. Coordonarea politicii de prețuri, este, de asemenea, foarte importantă.

Foto: plantații de căpșuni

Președintele Consiliului Administrativ  "Pomușoarele Moldovei" prin exemplul său arată cum se construiește afacerea companiei sale Lolly Berry. În prezent, el construiește un frigider de 70 de tone, va exista o linie de procesare, o cameră de uscare, o cameră de pre-răcire. Toate acestea sunt necesare pentru a asigura o calitate corespunzătoare a producției. În plus, Iurie Tarai a coordonat crearea clasei de formare industrială la o școală profesională din Nisporeni pentru a instrui împreună specialiști care să lucreze cu cele mai noi tehnologii și echipamente. Toate aceste elemente pot fi folosite și de alți membri ai asociației. În cadrul clusterului există, de asemenea, o singură certificare a produselor, furnizarea de material de plantare, un program unic de utilizare a îngrășămintelor, există contracte cu rețele alimentare pentru furnizarea unor cantități mari de pomușoare.

- Încă nu folosim posibilitățile DCFTA la maxim, susține Iurie Tarai. - Acum studiem în mod activ experiența țării vecine, Ucraina, care anul trecut a ocupat locul al treilea în Europa în ce privește livrările de zmeură. Noi ar trebui să ne unim, să creăm clustere nu numai în Moldova, dar să promovăm și cooperarea regională, să ne integrăm în schemele de comerț internațional. Noi avem parteneri în Polonia și ei sunt pregătiți să ia de la noi întreaga producție de pomușoare, pentru a asigura volumele livrărilor sale către comerțul cu amănuntul din Europa.

Trebuie să profităm din plin de sprijinul oferit de sectorul guvernamental și partenerii externi - consiliere, subvenții, călătorii în străinătate pentru schimbul de experiență, contacte cu rețele internaționale. Trebuie să conștientizăm atât la nivel statal cât și la nivel de business individual că cultivarea de pomușoare poate deveni o afacere foarte profitabilă pentru Moldova, am putea forte bine găsi nișa noastră pe piața mondială și să devenim actori importanți. Dar avem nevoie de eforturi comune și de un program bine gândit pentru dezvoltarea industriei și crearea de clustere de producție pe zone. Există bănci interesate de finanțarea industriei, există o bază solidă de la care putem porni. Este necesar doar ca statul să-și definească în mod clar viziunea și prioritățile, iar mediul de afaceri să înțeleagă spre ce trebuie să tindă.

Potrivit președintelui “Pomușoarele Moldovei”, este necesară crearea a 5-7 centre regionale pentru cultivarea pomușoarelor pe microzone și specializarea pe anumite culturi. Aria de terenuri de pomușoare, în general, ar trebui să fie extinsă la 20-50 mii hectare. Acest lucru va face posibilă preluarea poziției de lider pe piața produselor corespunzătoare. Astfel, nu numai ponderea industriei în PIB va crește în mare măsură, dar va diminua semnificativ efectul migrației din zonele rurale, rezolvând multe probleme sociale.

Dimitrie CALAC