Exportul produselor zootehnice: controlul și investițiile sunt necesare

Sursa foto: DCFTA.MD

Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu UE (DCFTA) a intrat în vigoare acum patru ani, la 1 septembrie 2014. Ponderea exporturilor de produse moldovenești pe piața comună europeană a crescut de-a lungul anilor și reprezintă deja 2/3 din volumul total al exporturilor moldovenești în străinătate. Dar scepticii nu acordă atenție acestui fapt, ci se concentrează pe închiderea în continuare a pieței UE pentru exportul de produse zootehnice din Moldova. Poate oare să înceapă cu adevărat livrarea a astfel de produse în viitorul apropiat?

Pe ultima sută de metri

În principiu, răspunsul general la această întrebare este oferit de Acordul de Asociere cu UE și DCFTA. Documentul subliniază că Moldova ar trebui să introducă un model european de control al siguranței alimentelor, inclusiv de origine animală, care să permită controlul complet și efectiv al produselor “ de pe teren până pe masă”. Acest lucru presupune introducerea standardelor UE și însoțirea documentară al întregului lanț de producție - de la condițiile de întreținere a animalelor și calitatea hranei pentru animale până la ambalarea și depozitarea produselor pe rafturile magazinelor. Defecțiunile sau deficiențele din oricare dintre legăturile acestui lanț nu vor permite produselor să ajungă la consumator, în scopul  asigurării siguranței lor.

Este posibil să spunem astăzi că în Moldova se creează și funcționează un astfel de lanț de control în sectorul creșterii animalelor ? Iată, în principiu, și răspunsul la întrebarea cu privire la perspectivele de livrare în viitorul apropiat a produselor de origine animală destinate exportului.

Moldova are în prezent dreptul de a exporta în UE miere de albine, praful de ouă și acvaculturi. Potrivit ANSA, în prima jumătate a anului 2018 pe piața UE au fost comercializate 591,8 tone de miere, 35 kg de icre, 187,3 tone de piele de bovine (Italia), 164,6 kg de blană de chinchila (Ungaria) și 88,8 tone de puf și pene de pasăre (Germania).

Dar aceasta este doar o parte chestiunii. Pe de altă parte, acești patru ani de la semnarea acordului nu au trecut în zadar. În această perioadă a fost aprobat Programul Național pentru introducerea unui plan multianual pentru controlul produselor de origine animală pentru perioada 2016-2020, în conformitate cu care să fie efectuate reformele necesare pentru crearea condițiilor privind exportul de produse pe piața UE. "Noi lucrăm concomitent pe cele patru componente principale ale acestui program", spune directorul Agenției pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi. - Prima componentă se referă la armonizarea legislației moldovenești cu directivele UE. A doua componentă se axează pe nivelul de control și inspecție din partea statului. Al treilea este legat de crearea de laboratoare acreditate în UE ce se ocupă de bolile animalelor și siguranța alimentelor. În sfârșit, a patra în ordinea expusă, dar care este o componenta cheie în ce privește importanța sa,  este furnizarea de echipamente tehnologice adecvate și a unui sistem de auto-control în întreprinderi. În UE, producătorul este responsabil pentru calitatea produselor, prin urmare este foarte important ca întreprinderile nu numai să producă produse de înaltă calitate în conformitate cu toate cerințele tehnologice și igienice, ci să introducă sisteme internaționale de control al calității la toate etapele producerii".

Potrivit lui Gheorghe Gaberi, actualmente Moldova a ajuns deja pe "ultima sută de metri" în implementarea Programului Național. Cu ajutorul partenerilor externi, s-a realizat o activitate cuprinzătoare pentru instituirea unui sistem de monitorizare în conformitate cu standardele UE.  Agenția de dezvoltare internațională a Germaniei, GIZ, a realizat un proiect de 700 de mii de euro, în cadrul căruia au fost efectuate achiziționarea și calibrarea metrologică a echipamentului necesar pentru laboratoare, formarea personalului calificat și stagierea personalului în străinătate. De asemenea, cu sprijinul acestei agenții, experții din Germania și Letonia au oferit consiliere la 6 întreprinderi de producere de pui și ouă timp de un an și jumătate pentru a-i pregăti pentru certificare conform standardelor UE.

- Sprijinul partenerilor noștri de dezvoltare este de neprețuit, fără de el nu am fi reușit într-un timp atât de scurt să punem în aplicare multe puncte din Programului Național, - spune George Gaberi. - De exemplu, de la începutul anului 2017 am elaborat și aprobat 110 de proceduri de control, în conformitate cu standardele UE. Experții europeni ne-au oferit un sprijin substanțial în acest sens. Acum, se derulează etapa de implementare a proiectului pentru crearea unui sistem informatic unic, care va permite inspectorilor în cadrul controlul on-line  al companiilor de a obține toate datele și de a completa check-lists (listele de verificare). Sperăm că în 2019 vom îndeplini în totalitate planul de acțiune pentru toate cele patru componente, iar în a doua jumătate a anului vom fi în măsură să invităm auditul UE pentru a obține permise de export pentru carnea de pasăre și ouă.

În Moldova se acumulează anual circa 30 mii tone de deșeuri de origine animală. Potrivit experților, până în 2040, această cifră se va dubla. 

Cea mai acută problemă în prezent în Moldova este utilizarea deșeurilor de origine animale. În acest domeniu suntem "în zona roșie" conform criteriilor UE. În perioada sovietică, în republică existau cinci întreprinderi de reciclare a deșeurilor, ultima întreprindere fiind închisă în 2014. Aceste întreprinderi nu îndeplineau cerințele moderne (și mai puțin, pe cele europene). Acesta este motivul pentru care infrastructura și sistemul de reciclare a deșeurilor este practic necesar de a fi creat "de la zero". În prezent, în Moldova există doar o mică întreprindere privată pentru prelucrarea deșeurilor de origine animală în Strășeni. Legea cu privire la reciclarea deșeurilor de origine animală se află deja în Parlament, cu aprobarea ei se va determina domeniul de responsabilitate al întreprinderilor și al diverselor structuri de stat pentru colectarea și utilizarea deșeurilor.

Cu sprijinul Băncii Mondiale în Moldova, a fost efectuat un audit al instalațiilor zootehnice și a deșeurilor generate de acestea. Datele obținute au contribuit la elaborarea unei imagini integrate a situației din acest domeniu, fiind utilizate, de asemenea, la elaborarea unui plan de acțiune pentru crearea cadrului legislativ și al infrastructurii necesare utilizării deșeurilor animale în conformitate cu standardele UE.

Acest lucru nu este necesar Uniunii Europene, ci nouă 

Am observat deja că componenta cheie a deschiderii pieței europene pentru întreprinderile zootehnice din Republica Moldova este modernizarea tehnologică și introducerea sistemelor internaționale de control al calității la toate etapele producerii. Iar punerea în aplicare a acestui element poate fi bariera cea mai dificilă de depășit. Pentru un motiv simplu - modernizarea întreprinderilor și asigurarea unui autocontrol strict necesită investiții serioase.

Nu toți producătorii sunt pregătiți pentru acest lucru. În cadrul aceluiași proiect, GIZ a încercat să selecteze 6 întreprinderi avicole (acest sector este considerat a fi cel mai pregătit pentru exportul către UE) pentru a lucra cu experți europeni. Întreprinderile care au fost de acord au fost cei cele ce au avansat deja, și care de fapt sunt pregătite să înceapă livrările în Europa.     

Carolina Linte, director executiv al Asociației Naționale "Lapte", consideră că, dacă nu se realizează modernizarea întreprinderilor zootehnice, acestea vor fi necompetitive nu numai pe piețele internaționale, ci și pe piețele din interiorul țării.

Potrivit directorului executiv al asociației «Lapte» Carolina Linte, guvernul ar trebuie să elaboreze o strategie de dezvoltare pe termen lung și pe termen scurt a fiecăruia dintre sectoarele zootehnice. Este necesar ca producătorii să vadă orientările și prioritățile statului în acest domeniu. 

În plus, ministerul de profil, ANSA și alte structuri guvernamentale trebuie să cunoască foarte bine cerințele Acordului de Asociere și DCFTA, pentru a înțelege importanța sarcinilor cu care se confruntă țara în modernizarea industriei și pentru a atrage pentru acest scop nu este numai resurse financiare, ci și cunoștințele necesare. „În prezent ne confruntăm cu o lipsă de profesioniști care posedă cunoștințe moderne, nu există nicio interacțiune adecvată cu comunitatea științifică, mulți oficiali nu cunosc situația reală din sectorul zootehnic - a spus Carolina Linte.

 - Pe de altă parte, reprezentanții mediul de afaceri ar trebui să fie pe deplin conștienți de faptul că, dacă nu efectuează modernizarea întreprinderilor și a altor reforme necesare, atunci, în curând, aceștia pot deveni necompetitivi, nu numai pe plan internațional, ci și pe plan intern. Ei înșiși trebuie să inițieze schimbarea."

Gheorghe Gaberi este pe deplin de acord cu această părere. El a menționat că, deși furnizarea de produse de origine animală nu este în prezent efectuată în UE, ea este exportată în țările lumii arabe și în Asia. Și pentru aceasta, este necesar de efectuat un audit nu mai puțin complicat decât cel pentru UE. Dar unele întreprinderi au trecut cu onoare acest audit. "Totuși anterior erau livrate, în principal, animalele vii; în prezent însă carnea livrată răcită este expediată în containere", spune directorul ANSA.

- Anul trecut, 4 containere a câte 40 de tone au fost expediate în Irak, Qatar, Arabia Saudită și Egipt, anul acesta în decurs de șase luni au fost deja exportate 18 containere. Dar ar fi naiv să numim acest lucru un succes serios. Trebuie să ne imaginăm în mod clar ce ne așteaptă pe piețele internaționale și chiar și în interiorul țării, să fim pregătiți pentru o competiție foarte dificilă și să luăm măsurile necesare. "

Gheorghe Gaberi: Antreprenorii vor investi în echipamentul tehnologic și vor introduce standarde moderne, dacă vor vedea perspective clare de vânzări pe piețele externe.

Potrivit lui Gheorghe Gaberi, volumele actuale de producție din Moldova și starea industriei în ansamblu nu ne permit să sperăm la o prezență serioasă pe piețele de export. Prin urmare, statul are nevoie, pe de o parte, să creeze condiții pentru controlul adecvat al producției animaliere și, pe de altă parte, prin subvenții și proceduri specifice de sprijin să stimuleze dezvoltarea industriei. În acest sens, este necesar să existe o strategie clară pentru fiecare sector în parte, și care să aibă orientări realizabile. "Antreprenorii vor investi în echipamente tehnologice și introducerea unor standarde moderne, dacă vor vedea perspective clare de vânzări pe piețele externe și interne", afirmă Gheorghe Gaberi. - De exemplu, pentru carnea de porc nu pot fi prevăzute piețele din țările UE, lumea arabă și chiar Rusia. Orientarea poate fi China. China reprezintă o piață uriașă, și dacă fermierii văd o perspectivă reală livrare, ei vor atrage investiții pentru extinderea producției.

Exportul de carne de pui către UE este posibil, însă trebuie să ținem seama de nivelul foarte ridicat al concurenței. Numai în România în ultimii ani s-au construit sute de întreprinderi moderne pentru producerea de ouă și pui. Aceasta este o investiție foarte profitabilă și rapid recuperabilă. Prin urmare, trebuie să privim clar lucrurile, dar în același timp să facem tot ce este necesar pentru a respecta standardele internaționale de calitate a produselor și a efectua controlul producției. În cele din urmă, trebuie să respectăm aceste standarde și în interiorul țării. "

Dimitrie CALAC