Cerințele sanitare nu constituie o barieră

Cerințele sanitare nu constituie o barieră
Sursa foto: DCFTA.MD

Iurie Bivol, un fermier din satul Costeşti, raionul Ialoveni, este cunoscut în Moldova în calitate de unul dintre cei mai de succes şi mai performanți antreprenori. Acesta creşte culturi legumicole în sere, a devenit unul dintre membrii cooperativei care a lansat prima casă de ambalare din ţară şi primul frigider pentru păstrarea strugurilor de masă. La fel, el deja de mai mult timp exportă fructele moldoveneşti peste hotare, inclusiv în ţările UE.

S-ar părea că anume Iurie Bivol ar trebui să cunoască cel mai bine problemele care apar în procesul de livrare a fructelor și legumelor. În plus, dlui are reputația unei persoane principiale și tranșante care nu tace dacă apare vreo problemă. Astfel, discuția cu fermierul s-a dovedit a fi cu mult mai neașteptată. 

- Dacă vă referiți doar la perfectarea actelor pentru export atunci nu există niciun fel de probleme la acest capitol. Suntem absolut mulţumiţi, a declarat Iurie Bivol. Am în vedere inclusiv cerințele sanitare și fitosanitare. Sunt solicitate doar actele necesare pentru a accede pe piața respectivei țări. În prezent, în Moldova, sunt în vigoare niște reguli generale fără de care exporturile sunt imposibile. Pentru eliberarea certificatelor sunt solicitate doar actele necesare, nu se mai dublează unele acte ca pe timpuri, totul are loc cu mult mai repede în comparație cu anii precedenți. În plus, actele perfectate nu implică niște costuri mari. Pentru mine unul chiar nu sunt niște cheltuieli semnificative. Deci, noi nu percepem cerințele sanitare și fitosanitare ca pe o barieră sau o problemă, ci le tratăm ca pe o necesitate

Fermierul mai menționează că în prezent îl preocupă un singur aspect – cotele mici pentru livrarea fructelor, legumelor și strugurilor pe piața UE. „Volumele alocate Moldovei pentru livrarea strugurilor de masă și a prunelor cu scutirea de taxe deja demult au fost acoperite, iar noi mai avem stocate în frigidere încă destule produse”, constată acesta. 

Svetlana Lungu, șefa Direcției Protecția și Sănătatea Plantelor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), este de părerea că o astfel de apreciere din partea antreprenorilor nu ar trebui să ne uimească. Pe parcursul ultimilor ani, Agenția întreprinde eforturi susținute pentru a reduce la minim numărul de acte permisive și a simplifica modalitatea de obținere a acestora. E suficient de remarcat că dacă încă acum trei ani operatorii lanțului alimentar aveau nevoie să obțină 37 de acte permisive atunci în prezent numărul acestora a fost redus până la șapte. 

- Toate modificările în acest domeniu au fost operate în baza Hotărârii Guvernului nr. 938 din 17 octombrie 2018 prin care a fost aprobat Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, spune Svetlana Lungu. – Regulamentul stabileşte nişte reguli dure şi transparente de trecere a frontierei, precum şi impune o listă de acte şi cerinţe care sunt necesare în acest context. Cea mai importantă modificare ţine de faptul că anterior, la export, produsele erau supuse controlului la două etape: mai întâi când erau încărcate de la depozitul producătorului, după care la frontieră la ieşirea din ţară. În plus, produsele urmau să fie transportate doar prin punctul vamal la care Agenţia avea un post de control. În prezent, procedura a fost redusă doar la etapa controlului la frontieră. Perfectarea certificatului fitosanitar durează exact atâta timp cât s desfăşoară şi procesul propriu-zis de încărcare a produselor la care asistă şi inspectorul. La fel, am introdus declararea provenienţei produselor pe propria răspundere a producătorului. Analizele de laborator urmează a fi efectuate nu pentru fiecare lot de produse încărcat, ci pentru întreaga partidă de produse destinate exportului. Graţie măsurilor enumerate, precum şi altora, regulile sanitare şi fitosanitare au devenit mai prietenoase exportatorilor, iar acest lucru ţine atât de timpul necesar pentru perfectarea actelor, cât şi de costurile aferente. 

Sistemul de control unic este aplicat şi la importul produselor agricole fiind conform normelor UE. Pentru a onora acest angajament ce ţine de armonizarea legislaţiei şi practicilor de control cu cerinţele europene ANSA a fost nevoită să facă investiţii importante inclusiv pentru a crea infrastructura necesară la frontieră. Au fost instituite patru puncte de control ale produselor din carne, lapte, fructe şi legume – la Giurgiuleşti, Leuşeni, Tudora şi Criva. În 2019 ne propunem să dăm în exploatare încă două puncte de acest gen. Ele sunt echipate cu toate cele necesare pentru a desfăşura un control eficient şi amplu la frontieră – cu laboratoare, camere frigorifice pentru fiecare tip de produse de origine animală şi non-animală, spaţii pentru întreţinerea şi hrănirea animalelor vii, alte facilități necesare. Investiţiile pentru amenajarea acestor centre au depăşit 2,5 mln. de euro. 

- De menţionat că Uniunea Europeană a recunoscut că sistemul de control existent în Moldova corespunde cerinţelor UE ceea ce permite exportatorilor noştri să livreze produsele în ţările europene în baza actelor emise de autorităţile moldoveneşti, spune Svetlana Lungu. Mai mult, în prezent, produsele agricole moldoveneşti sunt exportate în peste 80 de state ale lumii. În plus, crearea sistemului de control în corespundere cu standardele europene facilitează accesul în majoritatea dintre aceste state. Evident, în fiecare ţară sunt aplicate propriile reguli, noi le cunoaştem şi informăm antreprenorii noştri despre specificul activităţii pe anumite pieţe. Totuşi, peste tot sunt valabile preponderent normele şi standardele recunoscute la nivel internaţional care, în mare măsură, sunt identice cu cele în vigoare în UE. Respectiv, totul ce întreprindem noi în Moldova în procesul de implementare a Acordului privind crearea Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE (DCFTA) este necesar pentru a desfăşura activitate pe toate pieţele

Potrivit afirmaţiilor unor fermieri cu care, de altfel, sunt de acord şi de cei de la ANSA, obţinerea certificatului de inofensivitate ar putea fi trecută, cu unele rezerve, la categoria dificultăţilor în procesul de perfectare a actelor de export pentru struguri, fructe şi legume. Atât în cazul exportului în UE, cât şi în cazul exportului în Rusia şi alte ţări, pe etichetă urmează a fi indicat producătorul concret. Respectiv, anume acesta ar trebui să obţină certificatul de inofensivitate. Totuşi mai mulţi exportatori livrează peste hotare nu doar produsele proprii, ci şi cele achiziţionate de la micii fermieri care nu întotdeauna sunt de acord să se înregistreze la ANSA în calitate de producători şi, respectiv, în acest caz nu pot obţine certificatul de inofensivitate. Exportatorul nu poate perfecta un astfel de certificat pe numele său, or, în acest caz, ar apărea o discrepanță între suprafeţele de livezi şi vii înregistrate pe numele său şi volumul de produse exportate. 

Totuşi, în acest caz de vină este nu sistemul de control şi de eliberare a actelor necesare, ci mentalitatea fermierilor.

Dmitri Kalak

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.