Ai acte…, n-ai parte de probleme

Ai acte…, n-ai parte de probleme
Sursa foto: DCFTA.MD

Respectarea regulilor de origine și a procedurilor de certificare a mărfurilor reprezintă condiția-cheie pentru exportarea produselor moldovenești pe piața UE și a altor țări cu care Moldova beneficiază de un regim de comerț liber. Certificatul de origine oferă dreptul de a livra produsele moldovenești în țările respective fără taxe, respectiv, pentru mediul de afaceri este foarte important ca modul de obținere a certificatelor de origine să fie simplu și comod.

La latitudinea autorității vamale… 

Certificatul de origine de model special confirmă că marfa provine din Republica Moldova. Pentru exporturile în țările UE este aplicat certificatul EUR 1 eliberat de autoritatea vamală. Doar în baza acestui certificat marfa este scutită de achitarea taxelor vamale în conformitate cu Acordul privind constituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Moldova și UE (DCFTA). 

Potrivit Mariei Rusu, șefa Secției originea mărfurilor din cadrul Serviciul Vamal al Republicii Moldova, certificatul EUR 1 este eliberat exportatorului în baza unei cereri-declarații completate de acesta sau de reprezentantul său (brokerul vamal) în conformitate cu forma stabilită. Totodată, exportatorul trebuie să dețină actele ce confirmă că marfa provine din Republica Moldova. 

„Nu există o listă unică de acte pe care exportatorul urmează să le prezinte autorității vamale, ne explică Maria Rusu. Totul depinde de produsul concret și de cerințele stabilite pentru ca acesta să fie recunoscut ca fabricat în Republica Moldova. În acest scop, marfa trebuie ori să fie produsă în totalitate pe teritoriul țării, ori să fie procesată într-o măsură suficientă ca să corespundă criteriilor Convenției PEM (Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteranene – nota red.). Legea prevede că, după caz, Vama poate solicita niște acte suplimentare care să confirme originea mărfii, inclusiv actul cu privire la efectuarea expertizei. La momentul depunerii cererii exportatorul este informat ce acte urmează să prezinte pentru a obține certificatul preferențial. Dacă solicitantul dispune de toate actele atunci va obține cu ușurință certificatul EUR 1. Avem foarte puține cazuri de respingere a solicitării”. 
Iurie Fală, directorul executiv al Asociației „Moldova-fruct”, confirmă că majoritatea exportatorilor, într-adevăr, nu au dificultăți prea mari la capitolul obținerea certificatelor de origine. „Evident, uneori fermierii sunt revoltați când autoritatea vamală le solicită să prezinte anumite documente confirmative, ne relatează acesta. Comunitatea de afaceri întotdeauna este nemulțumită de birocrație și acest lucru este firesc. Totuși, uneori birocrația este necesară pentru ca instituțiile de stat să-și îndeplinească onest obligațiile. În acest caz, Vama, de obicei, solicită doar actele necesare, respectiv, nu poate fi acuzată de atitudine părtinitoare. Trebuie să ne axăm mai mult pe calitatea mărfii și să investim în infrastructura calității, or anume acesta ar fi criteriul principal pentru accederea pe piața UE”. 

Totuși unul dintre cei mai importanți exportatori moldoveni ne-a declarat sub protecția anonimatului că dacă exportatorii de fructe, într-adevăr mai rar se confruntă cu anumite probleme când încearcă să obțină certificatele de origine pentru că sunt destul de consolidați, atunci nu putem afirma același lucru despre exportatorii de nuci sau de miere. „Achiziționăm produsele, inclusiv de la persoane fizice, iar în acest caz este perfectat un act de cumpărare care, de fapt, reprezintă actul confirmativ pentru obținerea ulterioară a certificatului de origine, ne spune interlocutorul nostru. Însă pentru Vamă aceste acte de cumpărare sunt „atuul” principal pentru a le face zile fripte oamenilor de afaceri. Autoritatea vamală organizează controale, merge acasă la oameni, se ia de oricare inexactitate. Uneori, bunăoară, marfa a fost vândută de soție, pe când terenul este înregistrat pe numele soțului. Apar confuzii, oamenii se revoltă, uneori ei renunță la colaborarea legală cu achizitorii și la perfectarea actelor de cumpărare preferând să coopereze cu cei ce desfășoară o activitate informală. Evident că prin aceste metode Vama încearcă să contracareze livrarea mărfurilor aduse pe cale de contrabandă din țările vecine în calitate de produse cu originea în Republica Moldova. Totuși statul ar trebui să combată contrabanda la frontieră, nu prin astfel de metode”. 

Mai multă încredere față de mediul de afaceri

Natalia Calenic, vice-președintele Camerei de Comerț și Industrie din RM, este de acord că subiectul privind originea mărfurilor este unul extrem de actual și sensibil. De altfel, în prezent, CCI împreună cu alte instituții interesate participă, cu susținerea unui proiect UE, la desfășurarea unor seminare tematice pentru comunitatea de afaceri. Totodată, pentru antreprenori a fost editat un ghid cu privire la regulile de origine a produselor. 

„De menționat, că în ultimul timp, problema respectivă a devenit mai puțin stringentă, or Guvernul și Vama au aplecat urechea la multiplele pretenții ale exportatorilor și au luat mai multe măsuri pentru simplificarea procedurilor de eliberare a certificatelor de origine, declară Natalia Calenic. Evident că autoritatea vamală este responsabilă în fața UE pentru veridicitatea originii mărfurilor în cadrul comerțului preferențial, însă este necesar de identificat niște modalități de liberalizare a procedurilor comparabile cu practicile aplicate în țările UE și fără a prejudicia obligațiile asumate de țara noastră în cadrul DCFTA”. 

Potrivit afirmațiilor făcute de vice-președintele CCI, problema ce ține de eliberarea certificatelor de origine și-a mai pierdut din stringență grație vizitei experților UE organizate de CCI în cadrul seminarului EU TAIEX. Experții europeni și-au împărtășit experiența de control asupra originii mărfurilor și au evocat mai multe diferențe semnificative în comparație cu practicile autorității vamale moldovenești. Concluzia principală a participanților proiectului se rezumă la faptul că este necesar un grad mai mare de încredere față de mediul de afaceri. În țările UE autoritățile vamale acordă o atenție sporită analizei riscurilor și efectuează doar niște controale aleatorii în cazul când au suspiciuni întemeiate privind existența unor riscuri majore, pe când la noi Vama verifică fiecare lot livrat cap coadă. Deseori controlul este atât de cronofag pentru exportator încât unii chiar renunță benevol la certificatul preferențial și solicită CCI eliberarea unui certificat de model general. Mai mult, a apărut o problemă și în cazul importurilor din UE. Astfel, dacă Vama depista vreo eroare în certificatul EUR1 atunci aceasta nu recunoștea actul și importatorul era nevoit să efectueze vămuirea achitând toate taxele. Reprezentanții mediului de afaceri chiar începuseră deja să vorbească despre „profanarea DCFTA”, ceea ce era categoric intolerabil.

- Acum situația s-a ameliorat întrucâtva, Vama are o atitudine mai loială față de erorile tehnice insignifiante din certificate dacă acest lucru nu pune la îndoială originea produsului, ne explică

Natalia Calenic. Dacă e să ne referim la exportul de mărfuri, va pot spune că atunci când o companie efectuează livrări permanente în UE, atunci doar primul lot de mărfuri este verificat mai minuțios, ulterior fiind aplicată o procedură mai simplificată. În plus, în Moldova a fost introdusă regula aplicată în UE care presupune declararea originii mărfii „pe propria răspundere” a exportatorului dacă valoarea lotului nu este mai mare de 6 mii de euro. Apropo, în cazul acestor livrări nici nu este necesar certificatul de origine. 

Reprezentanții Serviciului Vamal mai atenționează că exportatorii dispun de un instrument foarte eficient de liberalizare a relațiilor cu Vama, inclusiv în cazul aspectelor ce țin de originea mărfii. Este vorba de posibilitatea de a obține statutul de „exportator autorizat”. În cazul când agentul economic efectuează în mod frecvent transporturi de produse deținerea acestui statut nu necesită obținerea certificatului de origine pentru fiecare lot. La fel, aceștia indică în invoice țara de origine tot pe propria răspundere. În prezent, un astfel de statut în Moldova au doar vreo 30 de companii. Pentru a stimula interesul comunității de afaceri față de această posibilitate, recent, au fost simplificare regulile de obținere a statutului de „exportator autorizat”, adică a fost redusă frecvența livrărilor pentru a corespunde criteriilor de obținere a statutului respectiv. Dacă exportatorul efectuează frecvent livrări de mărfuri și n-a comis nicio încălcare a legislației vamale pe parcursul unui an atunci acesta are dreptul să solicite atribuirea statutului respectiv. Vama auditează întreprinderea și dacă constată că aceasta corespunde criteriilor necesare îi atribuie statutul de „exportator autorizat”. 

Natalia Calenic relevă că, spre regret, antreprenorii moldoveni deocamdată sunt puțin informați despre specificul originii mărfurilor, astfel că nu valorifică toate posibilitățile de reducere a timpului și costurilor pe care le implică obținerea actelor necesare. Spre exemplu, dacă produsul a fost procesat pe teritoriul vamal al Moldovei, iar compania nu este sigură că produsul a fost procesat într-o măsură suficientă pentru obținerea certificatului de origine atunci este mai bine să se adreseze imediat la CCI pentru efectuarea unei expertize a mărfurilor. Actul de expertiză al CCI privind determinarea țării de origine îl ajută pe exportator să determine corect țara de origine, lucru care simplifică și controlul efectuat de autoritatea vamală. La fel, există și posibilitatea de a obține decizia prealabilă privind originea mărfurilor, aceasta fiind eliberată de Vamă. O astfel de decizie este valabilă pe parcursul a trei ani, iar oamenii de afaceri ar putea în acest mod scăpa de griji și bătăi de cap în plus, însă deocamdată nu solicită eliberarea actelor respective. Este interesant faptul că, în schimb, antreprenorii moldoveni solicită destul de des aprobarea deciziilor prealabile privind clasificarea mărfurilor.

Dmitri KALAK

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.