Actele pot fi obţinute uşor, însă e dificil de traversat frontiera vamală

Actele pot fi obţinute uşor, însă e dificil de traversat frontiera vamală
Sursa foto: DCFTA.MD

Acordul privind crearea Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE (DCFTA) este un act complex şi comprehensibil ce abordează toate aspectele legate de liberalizarea comerţului între părţi şi crearea condiţiilor egale pentru activitatea întreprinzătorilor. În acest context, un loc important revine realizării Capitolului 3 al Acordului, „Barierele tehnice în calea comerțului”. Acesta prevede implementarea în Moldova a normelor tehnice, a standardelor, a procedurilor de evaluare a conformității și a altor cerințe față de produse, precum și a infrastructurii logistice armonizate cu cerințele europene.

Pe parcursul celor patru ani care au trecut de la intrarea DCFTA în vigoare, Moldova a avansat mult la capitolul aproximării cerințelor și standardelor sale tehnice cu normele UE. A fost desfășurată reforma sistemului de acte permisive, iar apogeul acesteia a fost implementarea „ghișeului unic” de eliberare a actelor. Aceasta deja și-a demonstrat eficiența și utilitatea pentru domeniul afacerilor. Dacă în anul 2016 era necesar de obținut 416 de acte permisive, lucru pentru care agenții economici cheltuiau pe parcursul unui an în total 1,4 mln. de zile-om, atunci, în prezent, numărul de acte s-a redus până la 152, iar pentru obținerea acestora pe an sunt cheltuite cu 400 de mii de zile-om mai puțin. În același timp sunt economisite mijloace bănești în valoare de 200 de mln. pe an.

S-a făcut mult și pentru liberalizarea exporturilor-importurilor la vamă. A fost implementat sistemul agenților economici autorizați (AEO) care permite deținătorilor acestui statut să beneficieze de un coridor special pentru trecerea prin zona de control vamal și de un regim preferențial de perfectare a actelor. La fel, este aplicat și sistemul „ghișeului unic” la depunerea actelor. În plus, peste 90 la sută din declarațiile de export sunt perfectate în regim electronic, iar în cazul importurilor rata acestui tip de declaraţii depășește 30 la sută. 

Totuşi anume procesul de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală constituie, potrivit afirmaţiilor făcute de participanţii la activitatea comercială externă, „punctul slab” al liberalizării activităţii comerciale externe. Spartac Chilat, directorul companiei „Prograin Organic” spune: „Actualmente, practic nu mai există dificultăți în ceea ce priveşte obținerea actelor necesare pentru export. Suntem specializați în cultivarea și exportul cerealelor eco pe care le livrăm preponderent pe piața UE. Fermierii depun mari eforturi și investesc mult pentru a crește astfel de cereale și a se conforma tuturor cerințelor ce țin de certificarea acestora, iată de ce ne întristează foarte mult când la etapa exportului automobilele așteaptă la frontieră. La toate punctele de trecere a frontierei moldo-române, în afară de cel de la Leușeni, sunt prevăzute puține piste pentru automobile, iar ritmul de control și perfectare este foarte lent. Astfel, timp de 24 de ore prin vamă trec de la 12 la 20 de camioane, adică un număr foarte mic, or o cursă spre Europa durează până la 10 zile. Toate acestea generează costuri suplimentare pentru antreprenori și transportatori şi îi deranjează pe partenerii europeni”.

Statisticele vin și ele să confirme amploarea problemei. Astfel, cca 87 la sută din mărfurile exportate din Moldova sunt livrate cu ajutorul mijloacelor auto sau în varianta combinată cu implicarea transportului feroviar și naval. 

Amintim că în vara lui 2018, prim-ministrul Pavel Filip a efectuat o vizită inopinată la Vama „Leușeni” și a fost foarte nemulțumit de cozile de la punctul de trecere și de prestația vameșilor și grănicerilor. Atunci șeful Guvernului s-a axat mai mult pe traficul persoanelor fizice, totuși situația pentru oamenii de afaceri este și mai gravă. 

Motivele tergiversărilor sunt diferite. Conducătorul unei dintre cele mai bune întreprinderi din Moldova care de peste 10 ani își exportă produsele în țările europene, inclusiv în lanțurile mari de vânzări cu amănuntul (unde este solicitată exactitatea și livrarea la timp a mărfurilor) ne-a relatat sub protecția anonimatului: „De multe ori îți vine să lași totul baltă și să pleci din țară. Produsele mele sunt certificate în baza celor mai performante standarde de calitate, am o reputație bună și parteneri de încredere. Însă la vamă de multe ori automobilele cu mărfuri sunt reținute pentru câteva ore pentru examinarea fizică a mijloacelor de transport. Astfel de acțiuni sunt justificate prin necesitatea de a combate contrabanda de țigări. Și nu le pasă că din cauza tărăgănărilor lor eu risc să nu livrez marfa la timp și să-mi pierd partenerii de bază”

Pentru a traversa unul din cele șase puncte de trecere a frontierei dintre Moldova și România un transportator are nevoie în medie de 380,4 minute, iar durata medie de trecere prin vama „Leușeni-Albița” constituie 1,032,9 de minute. Dacă e să comparăm situația la cele 23 de frontiere dintre țările UE și țările non-membre atunci vom menționa că timpul mediu de traversare a frontierei UE (nu în România) constituia 23,8 de minute. Astfel de date se conțin în studiul privind coridoarele comerciale ale Republicii Moldova.

Moldova și-a asumat și alte angajamente față de UE la capitolul logistica transporturilor și liberalizarea comerțului. De exemplu, este necesar de creat un spațiu unde șoferii se pot odihni și aștepta rândul la vamă. Experţii europeni au indicat de mai multe ori asupra acestei carenţe admise de autorităţile moldoveneşti. Deocamdată s-au produs puţine schimbări. N-a avansat prea mult Moldova nici la capitolul aplicarea tehnologiei informaţiei în gestionarea fluxurilor de transport. Acest lucru este necesar pentru ca şoferii, exportatorii şi autoritățile de stat să poată urmări în regim online fluxurile de transport, dar şi să poată desfășura un dialog interactiv, bunăoară să se poată înscrie din timp în rândul electronic la vamă pentru a-şi minimiza timpul de aşteptare etc.

Antreprenorii sunt preocupaţi şi de o altă problemă sensibilă ce ţine de activitatea autorităților vamale. Este vorba despre stabilirea valorii în vamă a mărfurilor importate. La mărfurile livrate din UE această problemă se referă mai puţin, de obicei, „corectivele” se fac în cazul importurilor din China, Turcia și alte câteva țări. La începutului anului 2018, în cadrul proiectului UE de promovare a DCFTA, a fost efectuat un studiu privind problemele tehnice în domeniul comerțului la care au participat reprezentanții businessului. „În cadrul studiului antreprenorii au afirmat că anume stabilirea valorii în vamă a mărfurilor importate și aplicarea exagerat de des de către autoritatea vamală a așa numitor „prețuri de referință” ar fi problema cea mai principală în relațiile lor cu vama”, spune vice-președinta CCI Natalia Calenic (Camera de Comerț și Industrie a fost implicată în desfășurarea sondajelor). Mediul de afaceri se mai plânge și pe faptul că deseori vameșii nu recunosc certificatele de conformitate emise în spațiul UE motiv pentru care importatorii sunt nevoiți să importe mărfurile în afara cotelor oferite de UE achitând astfel taxele. De cele mai dese ori certificatele europene nu sunt recunoscute din cauza unor erori și inexactități insignifiante în acte deși acest lucru nu pune la îndoială conformitatea mărfii. La 13 octombrie 2018 această chestiune a fost pusă în discuție în cadrul unei reuniuni a brokerilor, reprezentanților autorității vamale și ale altor structuri. Participanții au convenit să caute împreună soluții pentru această problemă”

În studiu se menționează: mecanismul de stabilire a valorii în vamă este prevăzut de Codul Vamal și alte acte, dar există numeroase cazuri de gestionare incorectă și de aplicare arbitrară a acestui mecanism ceea ce se soldează cu multe adresări în judecată. Cele mai dese ori apar următoarele bariere ce țin de stabilirea valorii în vamă:

  • Deși legislația impune să fie motivată clar majorarea valorii în comparație cu cea indicată în factură colaboratorii vamali nu respectă aceste prevederi.
  • Sistemul de securitate internă a Serviciului Vamal justifică parțial abuzurile semnalate prin faptul că atunci când colaboratorii vamali aplică valoarea produsului indicată în factură aceștia sunt automat suspectați de „cârdăşie” cu operatorul economic. Acesta ar fi unul din motivele pentru care ei sunt nevoiţi să majoreze valoarea vamală cu un anumit procent.
  • În majoritatea cazurilor, colaboratorii vamali nu ţineau cont de setul de acte indicat în prima metodă şi reveneau la metoda nr. 6.
  • În Moldova, lipseşte mecanismul de preavizare despre avertizare. Un astfel de mecanism îi va permite factorului vamal și operatorului economic să perfecteze actele necesare înainte de procedura de vămuire.
  • Procedura de stabilire a valorii în vamă nu trebuie să depindă de decalajele de venituri în bugetul de stat.

Indubitabil, Moldova își va armoniza gradual cerințele sale tehnice, standardele și infrastructura aferentă cu rigorile UE. Totuși rezultatele sondajului cu participarea companiilor arată că beneficiile anticipate ale reformei sunt anihilate de deficiențele ce țin de aplicarea în practică a măsurilor respective. Acest lucru a fost recunoscut în conținutul Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020” unde printre alte măsuri a fost prevăzută consolidarea potențialului instituțional al autorităților de stat, dezvoltarea sistemului de transport al țării, precum și eliminarea cazurilor de aplicare în domeniul comerțului extern a unor măsuri inconsecvente, netransparente și care contravin legislației.

Dmitri Kalak

Disclaimer
Conținutul acestui material este responsabilitatea exclusivă a autorului și nu reprezintă viziunea Uniunii Europene.