Acordul de Liber Schimb în partea stângă a Nistrului: cu pași mici spre integrarea economică

Sursa foto: DCFTA.MD

După un start mai puțin reușit în anul 2016, când economia regiunii transnistrene a fost lovită de o criză drastică, în anul 2017 și în primele patru luni ale anului curent, exporturile agenților economici din partea stângă a Nistrului spre Uniunea Europeană au crescut spectaculos, demontând mitul, că regiunea va rămâne în afara Acordului de Liber Schimb. 

Regiunea Republicii Moldova din stânga râului Nistru a fost cea mai industrializată parte a economiei Moldovei Sovietice, circa 40% din potențialul industrial al republicii aflându-se pe malul stâng. 

Un puternic potențial industrial

Aici funcționează întreprinderi din ramuri precum siderurgia, electroenergetica, prelucrarea metalelor,construcţia de mașini, electrotehnica, industria chimică, a materialelor de construcţii, industria ușoară și cea alimentară. Industria regiunii se axează, în mare parte, pe câțiva piloni majori, cum ar fi Uzina Metalurgică de la Râbnița, Centrala Termoenergetică de la Cuciurgan, Fabrica de textile Tirotex din Tiraspol sau Fabrica de Ciment din Râbnița, toate acestea având piață de desfacere în Occident sau pe malul drept al Nistrului.

Importurile – din est, exporturile spre vest

Dacă cel mai  mare volum al importurilor în regiune vine din Uniunea Eurasiatică, cu precădere din Rusia, comerțul este orientat ferm către vest, peste Nistru și mai departe, în Uniunea Europeană. De aceea, autoritățile de la Tiraspol, dar și agenții economici transnistreni au acceptat aderarea regiunii la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, implementată în cadrul Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. 

Începând cu 1 ianuarie 2016, regiunea a intrat în Zona de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (DCFTA) prevăzută de Acordul de Asociere, semnat de UE și Republica Moldova la 27 iunie 2014. Caracterul comerțului regiunii transnistrene cu UE este unul asimetric. Periodic, o dată la un an, această prevedere este reexaminată de către Consiliului de Asociere, iar funcționarea DCFTA pe teritoriul regiunii este prelungită cu un an. 

Statisticile arată o creștere puternică a exporturilor către UE

Despre cum au evoluat lucrurile, putem deduce doar comparând statisticile privind comerțul regiunii transnistrene în anul 2015, până la DCFTA și anii ulteriori. În 2016, primul an de funcționare a DCFTA,  nu a fost atestată o creștere a exporturilor mărfurilor de origine transnistreană în țările UE. Dimpotrivă, s-a produs o scădere cu 18%, de la 199 milioane în 2015, la 163 milioane de dolari în anul 2016 .

Însă în 2016, exportul a scăzut în general cu 21% pe fondul unei crize economice drastice în regiune. Odată cu depășirea crizei, efectele DCFTA au început să fie resimțite.  Deja în anul 2017, potrivit datelor Camerei de Comerț și Industrie de la Tiraspol, exporturile în UE au ajuns la 239,5 milioane de euro și continuă să crească.

Potrivit datelor Serviciului Vamal din regiune, în ianuarie-august, curent, din volumul total de 472,4  milioane de dolari ale exporturilor totale, 171 milioane de dolari sau  36 % au revenit Uniunii Europene. Spre comparație, în Uniunea Eurasiatică au fost exportatemărfuri în valoare de 50,7 milioane de dolari sau 11% din total. 

Statistica arată că cele mai mari volume de mărfuri transnistrene au fost exportate în teritoriul din partea dreaptă a Republicii Moldova, care deține o cotă de 28% din total ceea ce reprezintă mărfuri în valoare de 133 milioane de dolari. Ucraina deține  o pondere de 22%  cu un volum de 103 milioane de dolari iar România –  o pondere de 17% cu un volum de exporturi de circa 80 milioane de dolari. Rusia e abia pe locul patru cu un volum de mărfuri transnistrene de 46 milioane de dolari și o pondere de 10% similară cu cea pe care o are și Polonia, ultima aspirând un volum de mărfuri transnistrene în valoare de 46 milioane de dolari în primele opt luni ale anului curent. 

În ce privește structura exporturilor, potrivit unor statistici ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova, pe parcursul unui an, din decembrie 2016 până în noiembrie 2017, circa 91% din exporturile de încălțăminte din regiune au ajuns în UE. Produsele din metal au ajuns în proporție de 79% în statele membre ale comunității iar textilele,în proporție de 77%. De cealaltă parte, produsele agricole și produsele alimentare transnistrene au ajuns în UE în proporție de doar 19% din totalul exporturilor. 

Volumul mare al livrărilor transnistrene pe teritoriul de pe malul drept al Nistrului al Republicii Moldova se datorează, în special, livrărilor de curent electric de la Centrala termoelectrică de la Cuciurgan. Valoarea livrărilor acesteia pe malul drept a însumat în primele opt luni ale anului circa 76 milioane de dolari ceea ce reprezintă aproape 57% din volumul total de produse transnistrene achiziționate pe malul drept al râului Nistru. 

Trebuie de menționat, totodată, că în unele cazuri cotele mari ale exporturilor se datorează livrărilor masive de articole din metal, produse la Uzina Metalurgică din Râbnița. 

Spre exemplu, exporturile transnistrene în România în primele opt luni ale anului curent erau  compuse în proporție de 96,11% din mărfurile uzinei din Râbnița (peste 77 milioane de dolari) iar cele ajunse în Polonia, într-o proporție de 95,72% (44,3 milioane de dolari). La rândul lor, exporturile de metale transnistrene în Ucraina au valorat 48 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 46,63 din totalul exporturilor în această țară. 

Deși cifrele arată destul de bine, exemplul Uzinei din Râbnița scoate în evidență fragilitatea economiei regiunii transnistrene, care depinde de activitatea a doar câteva astfel de întreprinderi și, dacă una dintre ele se confruntă cu probleme ce țin, spre exemplu, de piețe sau de furnizarea materiei prime, își poate sista activitatea și are de suferit întreaga economie a regiunii.

Tirotex – model de intrare durabilă pe piața europeană

De aceea este foarte important pentru companiile din regiune să-și asigure un ciclu de producere neîntrerupt, conform cu normele internaționale și să-și construiască relații pe termen lung cu clienții. Un exemplu în acest sens este fabrica de textile Tirotex din Tiraspol, care produce articole calitative dar și relativ scumpe și nu prea are altă soluție decât să le vândă pe piețele UE

Tatiana Lariușin, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul, ne-a relatat că această întreprindere se orientează în special spre cumpărători de clasă medie din Uniunea Europeană. Întreprinderea pur și simplu nu are piețe alternative, deoarece produsele sunt de o calitate înaltă și au prețuri destul de mari pentru cumpărătorii din Republica Moldova, din Ucraina sau Rusia. 

Din această cauză compania a fost una din cele mai active în procesul de negociere a condițiilor de export în cadrul Acordului de Liber Schimb și vine în continuare cu propuneri constructive referitoare la facilitarea procedurilor vamale și chiar a găsit soluții pentru certificarea mărfurilor din întreprinderile transnistrene, plauzibile atât pentru autoritățile de la Chișinău cât și pentru cele de la Tiraspol. 

În general, piețele Uniunii Europene sunt atractive pentru businessul din partea stângă a Nistrului chiar dacă există o serie de dificultăți în acest sens pentru companiile din regiune, legate de statutul diferit al raioanelor de est din punct de vedere administrativ. 

Antreprenorii de pe malul stâng sunt îngrijorați de funcționarea în viitor a acordului în regiune

Anume din cauza acestui statut, prevederile DCFTA nu sunt valabile pe un termen nelimitat ca în partea dreaptă și trebuie înnoite la începutul fiecărui an. Aceasta ar fi și una din îngrijorările principale ale antreprenorilor din partea stângă, potrivit Nataliei Calenic, vicepreședinta Camerei de Comerț și Industrie din Republica Moldova. 

”Businessmanii transnistreni, care sunt membri ai Camerei noastre de comerț, sunt mulțumiți de posibilitatea exporturilor fără taxe în cadrul DCFTA însă sunt îngrijorați de funcționarea în viitor a acestor prevederi în regiune.”, ne-a relatat aceasta, mărturisindu-ne că lipsa siguranței pentru ziua de mâine este invocată de majoritatea antreprenorilor de pe malul stâng cu care CCI colaborează. 

CCI se numără, de altfel, printre puținele structuri de pe malul drept, care pot activa nestingherit pe malul stâng. La Râbnița chiar există o filială a Camerei. 
Datorită acestei posibilități, prin CCI a fost soluționată problema certificatului de origine pentru export. Camera efectuează o expertiză a originii mărfii produse în Regiunea Transnistreană în bază căreia, autoritățile moldovenești întocmesc certificatul de origine, necesar pentru export.  

În rest, procedurile de export sunt identice cu cele prin care trec exportatorii de pe malul drept. În ce privește importurile, companiile transnistrene achită taxele vamale, accizele și celelalte plăți legate de importuri, în bugetul regiunii. Însă ei se team că, la un moment dat și autoritățile de pe malul drept ar putea să le ceară să achite taxele respective, deși nu au existat intenții în acest sens. 

Potrivit Nataliei Calenic companiile transnistrene, membre ale CCI  beneficiază sistematic de instruiri  privind prevederile DCFTA, exigențele de marketing pe piețele europene etc. 

”Orientarea spre vest este firească, dar trebuie de urmat politica pașilor mici”

Lucrurile, însă,  nu sunt atât de simple cum ar părea la prima vedere. ”Mai există încă interese puternice destructive, care stau în calea apropierii însă, pe de altă parte, pragmatismul oamenilor de afaceri este de natură să miște lucrurile în această problemă”, spune Tatiana Lariușin, care a făcut parte dintr-un grup mixt de experți de pe ambele maluri ale Nistrului ce a căutat soluții pentru implementarea DCFTA în partea stângă a Nistrului. 

Orientarea economiei transnistrene spre vest este una firească, dată fiind proximitatea piețelor europene comparativ cu cele eurasiatice. ”În pofida mai multor bariere existente la moment, situația se va soluționa gradual, în timp, cu pași mici dacă în prim plan vor fi puse interesele pragmatice ale businessului”, este convinsă experta.